Mircea Eliade este unul dintre românii de valoare cu care se mândrește țara noastră. Celebrul filozof este cunoscut în special pentru studiile aprofundate în istoria religiilor. În rândul tinerilor, mai mult pentru romanele de ficțiune și jurnale.
Istoric al religiilor, filozof al religiilor, eseist, prozator și profesor universitar, Mircea Eliade a cunoscut cea mai prolifică perioadă profesională în exil, la fel ca multe alte genii ale vremii.
Mircea Eliade s-a născut în 1907, în București și a murit în aprilie 1986, în Chicago, Illinois, Statele Unite ale Americii, la vârsta de 79 de ani.
Ultimii 26 din viață, Eliade a fost măcinat de durerile acute provocate de artită. Boala a debutat la începutul anilor ’60, potrivit mărturiilor scriitorului.
„Dar, pe neaşteptate, într-o noapte din acea iarnă (1960 n.r.) m-au trezit dureri neobişnuit de severe în umeri şi în braţe. N-am putut închide un ochi până dimineaţă. Singura poziţie mai suportabilă era să stau înţepenit în fotoliu cu amândouă braţele ridicate”, scria Mircea Eliade în volumul al II-lea din „Memorii”.
Mircea Eliade a fost diagnosticat de artrită. Medicul i-a prescris un tratament, șase aspirine zilnic. În acea perioadă, filozoful se afla în SUA, unde preda istoria religiilor, la Universitatea din Chicago.
Totuși, motivul decesului marelui intelectual a fost un accident vascular cerebral (AVC). Eliade a decedat 26 de ani mai târziu, pe un pat de spital, alături de discipolii săi și de soția sa. Istoricul a continuat să citească chiar și pe patul de spital.
Ioan Petru Culianu a relatat despre ultimele momente din viața intelectualului.
„(…) la ora 11 când mă (…) găsesc o notă în uşă: Christinel (n.r. – soția lui Mircea Eliade) se află în spital, Mircea Eliade este în Intensive Care Unit în urma unui atac de congestie cerebrală.
La ora 11.30 intru pe uşa rezervei D 505 de la etajul 5 al spitalului universitar Bernard Michel, unul dintre cele mai bune din lume.
Cu mâna lui Christinel în mâna lui stângă, Mircea Eliade îi zâmbeşte, apoi îmi zâmbeşte cu aceeaşi căldură care este numai a sa.
Ne înţelegem perfect, dar nu poate vorbi: atacul i-a atins partea stângă a creierului, nu se ştie cât de grav. Partea dreaptă a corpului îi este, probabil, temporar paralizată”, scria Ioan Petru Culianu într-un text omagiu adus lui Mircea Eliade, în „Limite”.
Filozoful dădea semne de însănătoșire, până la un nou verdict sever: cancer în stadiu de generalizare. Opt zile a durat agonia, pentru Mircea Eliade.
„Exercices d’admiration” a fost ultima carte citită de către Mircea Eliade, în spital.
În 2006, în cadrul show-ului TV „Mari Români”, realizat de Televiziunea Română, Mircea Eliade a fost ales în TOP 10, pe poziția a șaptea, după Ștefan cel Mare, Carol I, Mihai Eminescu, Mihai Viteazu, Richard Wurmbrand și Ion Antonescu.