Ultimii bani de la UE pentru construcţia de autostrăzi în România. Ce va urma după 2030 | EXCLUSIV

UE a început să reducă din fondurile direcționate către investițiile în transporturi. Marile state ale blocului comunitar oricum nu mai au nevoie să construiască autostrăzi. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, a explicat cum se poziționează România, în acest moment.

„Fondurile alocate prin PNRR sunt încă o etapă în dezvoltarea infrastructurii statelor care au intrat în UE, după schimbarea regimului comunist. Putem spune că sunt în penultima etapă, iar ultima etapă va fi Programul Transport, care se va încheia efectiv în 2030.

După 2030 rămâne de văzut ce va decide UE să finanțeze în materie de infrastructură. Iar estimarea este că fondurile se vor axa preponderent pe întreținere și mai puțin pe investiții.

În ceea ce privește investițiile, UE deja nu mai alocă bani prin noile programe pentru transportul aerian. Deocamdată mai sunt alocate fonduri pentru investiții în sectorul rutier, feroviar și naval. Dar Master Planul de Transport al României este calibrat până în 2030, ceea ce duce la concluzia că până la acel moment trebuie să avem finalizat tot sistemul de transport necesar Uniunii Europene”, a declarat oficialul CNAIR, pentru RomâniaTV.net.

Alte articole

România introduce taxa pe kilometru de autostradă. Şeful CNAIR, declaraţii despre sistemul electronic de tarifare

Guvernul Ciolacu turează motorul investițiilor publice cu ajutorul șantierelor de autostrăzi

CNAIR: „După 2030 este de așteptat ca UE să considere că fostele state comuniste au primit suficient ajutor pentru a se maturiza economic”

Fondurile pentru investițiile în infrastructura rutieră nu provin dintr-un sac fără fund, susține purtătorul de cuvânt. Astfel, guvernele de la Palatul Victoria trebuie să încheie proiectele potrivit angajamentelor, pentru ca România să poată trece în următoarea etapă a dezvoltării.

„Nu trebuie să uităm că banii pentru investiții alocați din fonduri europene au ca principal scop recuperarea decalajelor în raport cu economia UE și că după ce sunt finalizate aceste investiții, ele trebuie să aducă în special plusvaloare economiei Uniunii, în ansamblu. După 2030 este de așteptat ca UE să considere că fostele state comuniste au primit suficient ajutor pentru a se maturiza economic și din acel moment au datoria să contribuie la rândul lor net la bunul mers al economiei Uniunii.

Putem să comparăm acest parcurs cu viața unei persoane. În primii ani de viață, părinții îi oferă copilului tot ce are nevoie, fără să îi ceară mai nimic în schimb. La adolescență, părinții continuă să-și ajute copiii, dar pune niște condiții și se așteaptă ca și copilul să contribuie la bunul mers al familiei, după posibilități. Însă, când persoana ajunge la maturitate, nu mai trebuie să aștepte ajutor din partea părinților, ci să ofere ea ajutor acestora, fără să mai ceară ceva în schimb”, a mai comentat Șerbănescu, pentru RomâniaTV.net.

România, după Ungaria și Bulgaria din punctul de vedere al dezvoltării rețelei de autostrăzi

În 2023, România consemnează o rețea de drumuri de mare viteză de doar 981 de kilometri, în timp ce Ungaria are 1.832 de kilometri, pe o suprafață de 2,5 ori mai mică, iar Bulgaria 846 de kilometri, pe o suprafață de două ori mai mică, ceea ce înseamnă o infrastructură rutieră de două ori mai dezvoltată decât cea a României, vorbind strict despre autostrăzi.

Între timp, Ministerul Transporturilor, CNAIR, o mare parte a mediului politic și a societății își pun mari speranțe în antreprenorul local Dorinel Umbrărescu, că va fi „iepurele” care va finaliza proiectele la termen, la un înalt standard calitativ, așa cum a obișnuit și astfel, va reprezenta un bun exemplu și pentru restul antreprenorilor, în general străini.