Ultimul român dispărut în cutremurul din Italia, identificat. MAE, ultimele detalii despre starea victimelor

CUTREMUR ITALIA. Ministerul Afacerilor Externe a anunţat marţi seara că a fost identificată și ultima persoană de cetățenie română semnalată ca dispărută în urma seismului din Italia, aceasta fiind în viață.

Numărul cetățenilor spitalizați este de 5. Reprezentanţii Ambasadei României la Roma mențin legătura cu aceștia.

Cele două transporturi funerare cu trupurile a 7 cetăţeni români, decedaţi în urma seismului, au ajuns în cursul zilei de marţi în România. În urma finalizării tuturor procedurilor, transportul funerar cu trupul neînsufleţit al celui de-al optulea cetăţean român decedat în urma seismului va sosi în țară în cursul zilei de 1 septembrie 2016.

Costurile de repatriere a trupurilor neînsuflețite au fost suportate integral de Ministerul Afacerilor Externe din Fondul special de urgență aflat la dispoziția ministerului.

Ministerul Afacerilor Externe transmite sincere condoleanţe familiilor cetăţenilor români care şi-au pierdut viaţa în această tragedie şi acordă în continuare întreaga asistență necesară.

Citeşte şi: O supravieţuitoare a cutremurului din Italia a fost şi la bordul vasului Costa Concordia, în urmă cu patru ani

Oficiali din cadrul Protecţiei Civile au invitat rude ale celor 242 de victime ale cutremurului devastator de săptămâna trecută să participe marţi la funeraliile de stat organizate pe ruinele din Amatrice, localitatea cea mai afectată de seism, unde au fost aduse 37 de sicrie, relatează The Associated Press şi AFP. Premierul român Dacian Cioloş participă şi el la funeralii. Primul ministru a anunţat că niciun român nu mai este dat dispărut şi că va propune ca ziua de joi să fie declarată zi de doliu naţional în memoria cetăţenilor români decedaţi la cutremur. De asemenea, marţi a fost identificat şi ultimul român dat dispărut în urma cutremurului din Italia.  Vezi: Funeralii de stat în Italia, după cutremurul devastator. Dacian Cioloş anunţă zi de doliu naţional, joi UPDATE

Citeşte şi: CUTREMUR ITALIA. Poveşti emoţionante ale animalelor pierdute: pisica salvată după 5 zile şi câinele devotat până la moarte

În cazul unui cutremur puternic în România, 75% dintre locuitorii ţării ar putea fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente.

Cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimțit și la București.

În cazul unui cutremur puternic în România, 75% dintre locuitorii ţării ar putea fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

„Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Vezi aici: Raed Arafat: Din 1989 nu s-a mai construit nicio staţie de pompieri. Este o scăpare, o neglijenţă sau lipsă de legislaţie

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)”.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.