O echipă de cercetători de la două institute universitare elveţiene a studiat proprietăţile acestei molecule cu proprietăţi anti-bacteriene, descoperite în 1953 de cercetători japonezi, dar abandonată după realizarea izoniazidei, compus sintetic ce s-a dovedit eficient împotriva tuberculozei, scrie agerpres.ro.
Însă, după o utilizare îndelungată, cazurile de rezistenţă la antibioticele de sinteză cel mai des folosite s-au înmulţit în ultimii ani, cifrându-se, potrivit OMS, la cel puţin 500.000 de persoane din cele 8-9 milioane care se îmbolnăvesc anual de tuberculoză. În fiecare an mor din cauza acestei boli circa 1,4 milioane de oameni.
În urma testelor de laborator şi a unui studiu preclinic, cercetătorii, ale căror lucrări au apărut în revista EMBO Molecular Medicine, au arătat că piridomicina, extrasă dintr-o bacterie din sol, elimină bacilul Koch inhibând o enzimă vitală, aşa cum fac alte antibiotice.
„Pot fi combătute chiar şi tulpini rezistente la antibioticele obişnuite – printre care cele care au afectat recent Rusia, Africa de Sud şi nordul Americii”, a declarat AFP Stewart Cole, director al Global Health Institute de la Şcoala politehnică federală din Lausanne, care a coordonat lucrările.
El a precizat că piridomicina atacă unul din punctele forte ale bacteriei, acidul micolic, lipidă din peretele bacteriei, dar nu pe aceeaşi cale ca izoniazida, ceea ce-i permite să elimine şi bacteriile rezistente la acest antibiotic. Cole rămâne însă prudent în privinţa dezvoltării unui tratament împotriva tuberculozelor rezistente.
„Sperăm ca cercetările să ducă la descoperirea unui nou medicament, dar suntem încă departe de acest scop. S-ar putea să dureze câţiva ani”, a declarat el.