Certitudinea originii extraterestre a acestuia provine dintr-o analiză ce susţine că orbita urmată de către acest obiect este aproape imposibil de obţinut în sistemul nostru solar. Numele acestuia vine de la termenul hawaiian pentru mesager. În fapt, este prima rocă spaţială ce a fost identificată ca fiind formată în apropierea altei stele. Din moment ce ştim că asteroizii se contopesc în timpul formării unei noi planete, acest obiect ne poate spune ceva despre procesul particular de formare al planetelor din apropierea acestei stele necunoscute. Ultimele analize realizate cu telescoapele existente la nivelul suprafeţei planetei noastre indică faptul că Oumuamua este chiar foarte similar cu unele comete şi asteroizi din sistemul nostru solar. Acest fapt este unul important pentru că sugerează că o compoziţie planetară precum cea a planetei noastre ar putea fi tipică în galaxiile universului. Despre acest obiect misterios se ştie doar că este de o culoare închisă extremă, ce absoarbe circa 96% din lumina ce îi cade pe suprafaţă.
Culoarea acestui obiect este roşie, o culoare caracteristică moleculelor organice – ce reprezintă primul pas în formarea moleculelor biologice ce permit existenţa vieţii. Una din teoriile cele mai răspândite cu privire la originea vieţii pe Terra sugerează coliziunile cu asteroizii sau cu cometele din sistemul nostru solar drept sursă pentru moleculele organice ce au făcut viaţa posibilă aici. Oumuamua arată că acelaşi lucru poate fi adevărat şi pentru alte sisteme solare, susţin astronomii. Conform observaţiilor a două grupuri independente de cercetători, din Europa şi Hawaii, lungimea acestui obiect spaţial este de 400 metri, iar odată la 7,3 ore se roteşte o dată în jurul propriei axe.
Conform unui alt grup de astronomi, de la universitatea California din Los Angeles, a estimat că numărul acestor „vizitatori” prezenţi în acest moment în sistemul nostru solar ar putea fi de cca 10,000. Acestea au o viteză mult prea mare pentru a fi capturaţi de forţele gravitaţionale ale Soarelui, însă chiar şi aşa, durează aproximativ un deceniu pentru a străbate întregul nostru sistem solar. Acest tip de obiecte au devenit obiectul de interes a unui număr tot mai mare de telescoape robotice a căror misiune este identificarea obiectelor solare ce ar putea lovi planeta noastră.