Kadar Elemer este „prizonierul” unui clasic ping-pong între mai multe instituţii pentru că a avut proasta inspiraţie să cumpere o maşină ce aparţinuse unui slujbaş condamnat pentru corupţie, şi pe care Finanţele nu o „şterg” din lista bunurilor sub sechestru.
Dosarul edililor
În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie făcea ravagii între „prim-gospodarii” Beiuşului trimişi în judecată de DNA Oradea pentru o afacere de pe urma căreia Primăria şi Ministerul Dezvoltării fuseseră păgubite, în perioada 2007-2008, cu 2 milioane lei, bani plătiţi ilegal firmei Top Construct, angajată să reabiliteze reţeaua de apă şi canalizare a urbei, dar care nu a realizat lucrările decontate.
PSD-iştii Nicu Silviu Odobasianu şi Viorel Iuhas, cel dintâi primar, iar celălalt vice în mandatul 2004-2008, au fost condamnaţi la 4 şi respectiv 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, pentru că au aprobat plata lucrărilor fictive, iar succesorul lui Odobasianu, PNL-istul Adrian Domocoş, la 2 ani şi 4 luni cu suspendare pentru aceeaşi faptă. Au mai primit pedepse cu executare patronul Top Construct, Ciprian Berinde (5 ani şi 9 luni), şeful de lucrări al firmei, Nicolae Pancu (4 ani şi 4 luni), dirigintele de şantier Nicolae Sotoc (4 ani) şi doi funcţionari ai Primăriei: responsabilul de proiect, Gelu Hasan (4 ani şi 6 luni), şi şeful Serviciului Investiţii, Emil Oaie (4 ani şi 2 luni).
Chilipir degeaba
Cum era şi normal, instanţa a dispus recuperarea prejudiciului, proporţional cu participarea la infracţiuni, aprobând sechestrarea şi valorificarea unor bunuri din proprietatea celor vinovaţi. Între ele, şi o maşină Dacia 1310 a lui Oaie, pe care avea s-o cumpere la licitaţie un cioban din Remetea, Kadar Elemer, fără să fi bănuit ce bătăi de cap îi va produce „chilipirul”.
„Anul trecut, prin primăvară, am fost la ANAF Beiuş să plătesc ceva şi am văzut acolo un anunţ că se vindea la licitaţie o Dacie 1310, an de fabricaţie 2003, cu motor pe injecţie Euro II. Pentru că era Break, o puteam folosi la cărat. Am participat la licitaţie şi am adjudecat-o cu 1.200 de lei”, povesteşte bărbatul. De atunci, însă, nu o poate folosi. Deşi maşina e în stare de funcţionare normală, nu o poate înmatricula!
Patru „tentative”, patru eşecuri
În 24 iulie 2017, Kadar a depus la Serviciul Înmatriculări din Oradea dosarul cu actele necesare. Răspunsul a fost, însă, că cererea „se respinge”, pentru că maşina încă figura în baza de date ca fiind sub sechestru, la solicitarea DNA. Toamna, şi-a mai încercat o dată norocul. „Pe 4 octombrie am fost din nou, cu un avocat. Am intrat la şeful Serviciului, dar degeaba. Am întrebat când primim răspuns şi mi-a spus că nu ştie”.
Anul acesta, pe 22 ianuarie, omul a mai făcut un drum la Înmatriculări, tot cu avocatul, cu acelaşi rezultat. „Am cumpărat de la statul român ceva ce tot din cauza statului român nu pot folosi. Între timp, Primăria Remetea mi-a calculat impozit pe maşină de la 1 ianuarie – 56 lei. Eu am pensie de handicap locomotor de 39 lei pe lună”, constată Kadar.
Alexandru Laza, șeful Serviciului Permise și Înmatriculări BihorOmul a mai făcut şi săptămâna trecută, pe 25 ianuarie, o încercare de a rezolva problema, dar la fel de zadarnică. „Nu putem înmatricula maşina pentru că, în continuare, baza noastră de date arată că este sub sechestru DNA”, confirmă comisarul şef Alexandru Laza (foto), şeful Serviciului Permise şi Înmatriculări Bihor.
Din vina ANAF
Kadar a fost „îndrumat” să depună el, personal, o cerere la DNA Oradea, pentru ridicarea sechestrului, însă „buba” nu este la procurorii anticorupţie. „DNA doar a solicitat instituirea sechestrului asupra bunurilor persoanelor inculpate, dar decizia a fost a instanţei, care a aprobat-o şi a dispus valorificarea lor pentru recuperarea prejudiciului”, explică şeful DNA Oradea, Adrian Valentin Muntean.
După încheierea procesului şi executarea silită a bunurilor sechestrate, ANAF trebuia să comunice instanţei realizarea procedurii, iar aceasta să dispună radierea sechestrului din toate bazele de date, ale tuturor celorlalte instituţii. Totuşi, precizează Muntean, dacă în acest caz cetăţeanul Kadar „va face o cerere către noi în legătură cu această speţă, vom face noi demersurile pe lângă instanţa care a dispus executarea silită”.
Cum ar veni, procurorii anticorupţie vor face şi treaba Fiscului, care în general execută greoi bunurile celor condamnaţi pentru corupţie, iar atunci când totuşi o face, nu merge până la capăt, pentru a se face „curat” şi prin acte, punând oamenii pe drumuri…