Banca belgiană KBC, care este deja prezentă pe pieţele din Cehia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, analizează oportunităţi de preluare atât pe segmentul bancar, cât şi pe cel de asigurări, a explicat Johan Thijs.
„Cu siguranţă analizăm posibile fuziuni şi achiziţii. Dacă mâine o bancă sau alta, sau o companie de asigurări, va deveni disponibilă, cu siguranţă o vom analiza”, a declarat Johan Thijs. „Dacă ceva va deveni disponibil în România, vom fi interesaţi de asemenea”, a spus directorul KBC. Potrivit acestuia, banca belgiană are o listă scurtă cu posibile ţinte, fără să ofere alte detalii.
La începutul anului trecut au apărut informații că grupul bancar francez Societe Generale „lucrează“ cu JPMorgan pentru a explora o potențială vânzare a BRD România. Apoi surse oficiale au afirmat pentru Economedia că Societe Generale nu intenționează să vândă BRD.
Anterior, BRD era a treia cea mai mare bancă românească după active, însă în 2024 a picat pe locul 4, după Banca Transilvania, BCR și CEC Bank. Această bancă avea active de 84 miliarde de lei la finalul primului semestru al anului trecut.
Vezi și O nouă bancă apare în România. Instituția bancară vine cu oferte de neratat pentru clienți
BRD a fost înființată în urmă cu 35 de ani, în decembrie 1990, ca o bancă independentă, cu capital social deținut în principal de statul român, prin preluarea activelor și pasivelor creditorului local Banca de Investiții.
În primăvara anului 1999, Societe Generale a cumpărat o participație de 51% din bancă, mărindu-și participația la 58,32% în 2004. prin achiziția participației reziduale de la ardealul românesc. Astfel, Societe Generale deținea 60,17% din capitalul social al BRD la sfârșitul anului 2022. În ultimii ani, Banca Societe Generale s-a retras treptat din Europa Centrală și de Est.
Directorul KBC a făcut un apel către Europa să îşi regândească reglementările din domeniul bancar, făcând aluzie la promisiunile președintelui american Donald Trump de a relaxa reglementările în sectorul bancar american.
„Un lucru bun cu privire la comportamentul lui Trump este acela că ar putea provoca instituţiile europene să îşi regândească poziţiile cu privire la Uniunea Bancară Europeană. Nu cred într-un sector care se reglementează singur în totalitate…dar pendulul a mers prea departe în cealaltă direcţie”, a punctat Johan Thijs.