Un cutremur ca cel din 1977 ar face peste 4000 de victime în Bucureşti

„Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu cel mai mare risc de dezastru seismic. Dacă staţi să vă gândiţi, mulţi eraţi născuţi în 1977, când ultimul mare cutremur a lovit Bucureştiul şi au murit 1.500 de persoane. Dacă un cutremur similar s-ar produce astăzi, numărul deceselor va depăşi cu siguranţă 4.000. De asemenea, este alarmant să te gândeşti că 70-80% din PIB-ul României este produs în zone expuse riscului seismic. Este important să investiţi într-o infrastructură mai bună, dar şi să aveţi proceduri mai bune de management în cazul dezastrelor”, a declarat, vineri, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, într-o conferinţă de presă. 

Potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei, Banca Mondială vrea să acorde României un ajutor financiar în valoare de 465 milioane de dolari pentru cazuri de dezastre. 

Obiectivul proiectului este consolidarea capacităţii instituţionale şi a cadrului legal necesare pentru gestionarea consecinţelor de natură fiscală, socială şi fizică rezultate în urma unor eventuale dezastre naturale sau a schimbărilor climatice. 

Proiectul urmează să fie discutat de Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale în data de 26 iunie.

Alte articole

Ministrul Dezvoltării, anunţul care bagă spaima în români: „Va veni un cutremur puternic în România”

Zona lovită de nouă cutremure mari într-o oră jumătate

Conform Băncii Mondiale, România este foarte expusă inundaţiilor şi cutremurelor, evenimentele trecute provocând pagube de miliarde de euro. Reformele instituţionale şi investiţiile recente au îmbunătăţit capacitatea de răspuns în caz de de urgenţă, dar impactul potenţial al dezastrelor asupra infrastructurii şi persoanelor vulnerabile rămâne extrem de mare. 

De exemplu, inundaţiile din 2010 au afectat mai mult de 12.000 de persoane şi au provocat pagube de cel puţin de 1,1 miliarde de euro. Un cutremur similar celui din 1977 ar avea ca rezultat daune de 11 miliarde de euro şi 25 de miliarde de euro în pierderi economice, lăsând 250.000 de persoane fără adăpost pentru mai mult timp. AGERPRES