Un cutremur de 5,7 grade s-a produs, marţi, în judeţul Gorj, fiind resimţit în Bucureşti şi în mai multe judeţe ale ţării. A fost pentru a doua zi consecutiv când în zonă are loc un cutremur cu magnitudine peste 5. Cutremurul a fost urmat de peste 200 de replici. Cinci dintre ele au avut loc numai în ultimele ore. Primul cutremur s-a produs la ora 1,20, având o magnitudine de 2,3, acesta fiind urmat, 9 minute mai târziu de un altul cu magnitudine 2,1. Ambele au fost de mică adâncime, 6,3 km, respectiv 3 km. Următorul, tot la mică adâncime, cu magnitudine, 2,6, a avut loc la 2,14. După mai puţin de o oră, la 3.07, a avut loc un cutremur mediu cu magnitudinea 4,2, la adâncimea de 10.8 km. Un al cincilea cutremur s-a produs la 4.29, la 7,3 km adâncime, acesta având o magnitudine de 3,4.
Val de cutremure în Gorj noaptea trecută. Cel mai puternic seism a avut magnitudinea 4,2
După cele întâmplate în Turcia, unde un cutremur devastator a dus la zeci de mii de victime, se discută din ce în ce mai mult, chiar și în spațiul mediatic românesc, despre posibilitatea unui fenomen similar și în țara noastră. Într-o astfel de situație, reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) vin și trage un semnal de alarmă pentru români.
Un asemenea discurs este susținut mai ales după ce în țara noastră deja au avut loc câteva astfel de seisme, însă nu la o asemenea anvergură. Totuși, amenințarea unui cutremur de proporții nu este scoasă deloc din discuție la momentul de față. Specialiștii spun că în zona Vrancea, o regiunea din România cunoscută pentru caracterul său seismic, ar putea avea loc un cutremur de până la 8,1 grade pe scara Richter.
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Centrul de Cercetare Evaluare a Riscului Seismic, a întreprins și un proiect de informare a populației cu privire la riscurile seismice intitulat RO-RISK. Se vorbește astfel despre posibilitatea unui cutremur puternic de până la 8,1 grade pe scara Richter în zona Vrancei. Specialiștii din domeniu susțin că, din cauza adâncimii mari unde se ciocnesc rocile tecnoce ce provoacă un cutremur, undele seismice nu se propagă doar în zonele de impact (adică județele Vrancea sau Buzău).
Citește și: Gheorghe Mărmureanu, anunţul care dă fiori: „Și înainte de cutremurul din 77 a avut loc un cutremur în Gorj”
Astfel, efectele unui astfel de fenomen de o mare magnitudine s-ar răspândi rapid în mai multe zone din țară. Acestea s-ar putea resimți pe o arie de până la 200-300 de kilometri cu o directivitate Nord-Est – Sud-Vest (pe direcția Iași – Focșani – București), potrivit datelor redactate în documentul celor de la IGSU. Reprezentanții instituției compară un astfel de fenomen seismic, de 8,1 grade, cu capacitatea a 1.200 de bombe nucleare, cum ar fi, de exemplu, incidentul de la Hiroshima din cel De-al Doilea Război Mondial.
Veștile proaste continuă, căci un astfel de cutremur ar avea efecte și în ceea ce reprezintă victimele umane, căci numărul de persoane grav rănite sau decedate ar fi de peste 45.000.
Județul Vrancea este cunoscut pentru frecvența cutremurelor ce au loc în această zonă geografică, însă cele mai multe dintre ele sunt de o gravitate foarte scăzută, cu un impact minimum. Acest lucru se întâmplă pentru că Vrancea este în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.
Cele mai mari seisme au fost în 1940 (7,4 grade pe scara Richter), 1977 (7,5 grade pe scara Richter) și în 1986 (7,1 grade pe scara Richter). După câte se pare, despre amenințarea de care se vorbește acum, de 8,1 grade, riscul este și mai mare.
Directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a fost prezent miercuri, 15 februarie, la o emisiune televizată de la postul Antena 3 unde a prezentat mai multe detalii despre acest val de cutremure din România, cel mai mai recent din zona Olteniei, de 5,7 pe scara Reichter. Radulian a specificat faptul că magnitudinea de 8,1 este la momentul actual una maxim așteptată, ceea ce ar reprezenta un seism mai puternic față de cel din Turcia, de 4,9 grade.
„Pentru Vrancea, cea mai gravă este situaţia vulnerabilităţii structurilor sau zonelor populate. Aici e problema. Cutremurul nu poate produce mişcări foarte mari”, susține Mircea Radulian.