Cutremurul cu magnitudinea de 4,4 s-a produs joi dimineaţă, la ora 6.38, la o adâncime de 90 de kilometri, în zona seismică Vrancea. Directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a declarat pentru MEDIAFAX că seismul de 4,4 grade pe scara Richter produs joi, în zona Vrancea, a fost simţit şi la Bucureşti, iar acesta ar putea să fie urmat şi de replici, însă mult mai mici.
CITEŞTE ŞI: Directorul general INFP: Cutremurul de 4,4 grade ar putea fi urmat de REPLICI
Constantin Ionescu a spus că în zona Vrancea se produc cutremure adânci, iar după seismele cu magnitudini mai mari, cum este cel de 4,4 grade înregistrat joi, se pot produce şi replici. Directorul INFP a precizat însă că aceste replici au magnitudini mult mai mici.
Întrebat dacă numărul cutremurelor din zona Vrancea înregistrate în ultima perioadă ar putea fi un semnal că urmează un seism puternic, directorul INFP a spus că această activitate seismică se înscrie în parametri normali, nefiind nimic neobişnuit având în vedere specificul activităţii seismice din zona Vrancea. Ionescu a precizat că în zona Vrancea se produc aproximativ 15 cutremure pe lună.
O statistică realizată de specialiştii de la INFP arată că, de la începutul anului până în prezent, s-au produs peste 1.110 cutremure, cele mai multe, cum era de aşteptat, în regiunea Vrancea, peste 350.
Citeşte şi: HARTA RISCULUI în caz de CUTREMUR. Află cât de periculoasă e zona în care locuieşti
Preşedintele onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat recent că un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în regiunea Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala. Însă tot el a precizat că un cutremur cu magnitudinea de cel mult 7 nu produce victime şi nici pagube materiale.
„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a explicat Gheorghe Mărmureanu.