Deputatul AUR Adrian Axinia a depus la Secţia 17 Poliţie din Bucureşti o cerere pentru a declara dispariţia preşedintelui Klaus Iohannis. Acesta şi-a motivat demersul ca urmare a faptului că din data de 18 decembrie 2023 Klaus Werner Iohannis n-a mai întreprins nicio acţiune publică, anunţă parlamentarul AUR.
”Klaus Werner Iohannis nu a mai apărut public din data de 18 decembrie 2023. Acesta este absent complet din spaţiul public, neîndeplinindu-şi obligaţiile legale care îi revin conform fişei postului stabilită de Constituţia României. Spre exemplu, având în vedere masivele proteste de stradă, acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu trasate de Constituţia României conform articolului 80 alineatul 2: „(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, afirmă deputatul AUR, Adrian Axinia.
Parlamentarul AUR arată că ”este important de ştiut ce s-a întâmplat cu cetăţeanul Klaus Werner Iohannis pentru că sunt foarte mulţi oameni care consideră a fi indispensabilă prezenţa domniei sale şi care aşteaptă răspunsuri la întrebări şi soluţii pentru problemele ridicate”.
”Dacă există probleme de sănătate care l-au împiedicat să se prezinte la locul de muncă, ele trebuie cunoscute de angajatorii săi: cetăţenii României. Dacă se află într-o situaţie de suferinţă, creştineşte, am dori să-i fim sprijin”, a arătat deputatul AUR.
Detaliile sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât acest „copil” are acum 40 de ani, iar femeia în cauză nu a oferit nicio explicație clară privind acțiunea sa. De asemenea, ciudat este și acționarea în judecată a președintelui Iohannis, care nu are nici atribuții în acest sens și nici nu era președinte pe vremea când copilul respectiv era minor.
De asemenea, nu este clar dacă femeia susține că nu a primit indemnizația legală de creștere a copilului sau că actualul președinte ar fi tatăl copilului său.
Potrivit informațiilor disponibile, femeia a formulat această cerere de despăgubiri, afirmând că ar fi avut grijă de copilul în numele căruia a inițiat procesul. Ceea ce este și mai uluitor, suma solicitată este retroactivă, acoperind o perioadă în care beneficiarul creșterii este acum un adult de 40 de ani.
În ciuda lipsei de explicații pentru motivele acestei acțiuni neobișnuite, magistrații au primit dosarul și au solicitat detalii specifice din partea reclamantei. Aceasta include date precise privind obiectul cererii, motivele de fapt și de drept, și, mai important, dovezi care să susțină pretențiile financiare.
Deși termenul legal pentru furnizarea acestor informații a expirat, femeia nu a luat măsuri pentru a îndeplini cerințele instanței, ceea ce a condus la incapacitatea de a judeca cazul în lipsa detaliilor esențiale solicitate de magistrați.