Cercetătorii au utilizat un nucleu de ficat creat în laborator pe care l-au implantat unui şoarece. S-a transformat apoi într-un organ vascularizat, cu toate proprietăţile unui ficat uman. Ţesutul hepatic uman astfel dezvoltat a putut produce proteine specifice, cum ar fi albumina, sau realiza funcţia de epurare, lucru care a permis ameliorarea semnificativă a perioadei de supravieţuire a şoarecilor cărora li se provocase o disfuncţie hepatică, scrie Agerpres.
Chiar dacă este prea devreme pentru a afirma că tehnica ar putea să funcţioneze şi la om, profesorul Takanori Takebe, autorul principal al studiului, se arată optimist. „Am arătat cumva validitatea de principiu a demersului nostru”, a spus el la o conferinţă de presă telefonică, precizând că eventuale teste clinice pe om vor avea loc probabil peste zece ani.
Pentru crearea nucleului de ficat în laborator, cercetătorii au recurs la celule stem pluripotente induse (iPS), adică celule adulte reprogramate pentru întinerire şi regăsirea proprietăţilor stem embrionare. Celulele adulte sunt aduse în stare aproape embrionară, ceea ce le permite să exprime din nou patru gene (inactive în mod normal în celulele adulte) şi să revină la o stare de imaturitate şi la capacitatea de a se diferenţia în toate tipurile de celule, în funcţie de mediul în care se găsesc.
Mai mulţi cercetători au salutat studiul echipei japoneze, recunoscând că vor fi necesari ani întregi până la realizarea unor eventuale aplicaţii în medicina regenerativă. „Strategia este promiţătoare şi reprezintă un mare pas înainte”, arată dr Duszko Ilic, specialist în celule stem la Kings College din Londra. Profesorul Chris Mason, specialist în medicina regenerativă la UCL Medical School, este interesat în acest caz de depistarea toxicităţii sau a efectelor nedorite ale noilor medicamente chiar înaintea etapei testelor clinice pe om, încheie AFP.