Alin Stoica era privit ca unul dintre fotbaliştii de perspectivă ai României. În 1996, la doar 16 ani, el semna cu Anderlecht Bruxelles şi intra repede în inimile belgienilor, care îl numeau „Micul Prinţ din Parcul Astrid”. În sezonul 2000-2001 a fost desemnat cel bun tânăr fotbalist din campionatul Belgiei, însă din 2005, după transferul la FC Bruges, cariera sa a urmat o traiectorie de declin.
A evoluat sporadic la grupări din România şi Belgia, ba chiar a trecut şi pe la Vojvodina Novi Sad, însă accidentările şi viaţa extrasportivă l-au îndepărtat de fenomenul fotbalistic. Astfel, din anul 2009 el nu reuşeşte să-şi mai găsească echipă şi a ajuns să dea probe la echipe din Liga a II-a.
Ultima sa ispravă, de la UTA, a fost povestită chiar de patronul acestei grupări, Adrian Marţian, care a declarat pentru sportarad.ro: „Cei patru jucători anunţaţi că vor mai veni la noi au rămas…trei. Unul este un fotbalist prea mare pentru clubul nostru, joacă mai mult noaptea. Adică, de seara până dimineaţa. Apoi, dimineaţa la 8 îşi închide antrenamentul şi se odihneşte. Şi noi cum nu avem meciuri în nocturnă, la o oră atât de înaintată, nu prea avem ce face cu el. Nu putem ţine jucători de nivelul acesta la UTA. E talent înăscut şi moare talent. E un om ratat.
A stat, a mâncat şi a băut, iar apoi a plecat. Ce se facem cu el, dacă la 2 şi jumătate l-a sunat pe Giovanni, un om pe care de abia îl cunoscuse, să-l întrebe unde a pus nu ştiu ce sticlă de ţuică? Păi ăsta îi un om normal?„. Giovanni la care face referire Adrian Marţian este Giovanni Catanzariti, preşedintele de la UTA şi proprietar al hotelului la care era cazat Alin Stoica.