Anterior, autorităţile locale i-au cerut judecătorului să interpreteze într-un sens mai exact decizia magistraţilor Curţii Supreme, de a permite intrarea în vigoare a anumitor părţi din al doilea ordin executiv semnat de preşedintele Donald Trump pentru a interzice temporar intrarea refugiaţilor şi a vizitatorilor din şase ţări predominant musulmane în Statele Unite.
Watson a refuzat să amâne intrarea în vigoare a excepţiei legale pentru bunici. Însă, decizia judecătorească nu a trezit până în acest moment o reacţie de la departamentul de Justiţie.
Magistraţii Curţii Supreme au decis luna trecută să permită intrarea în vigoare într-o formă mai limitată a ordinului executiv, argumentând că va putea să intre în ţară oricine are o relaţie credibilă de tip ”bona fide” cu o persoană sau o entitate din Statele Unite.
Administraţia Trump s-a apucat să redefinească ce înseamnă, în acest context, o relaţie de tip ”bona fide”, precizând că vor fi scutiţi de la această interdicţie doar soţii, părinţii, copiii, logodnicii şi fraţii. Însă, bunicii şi alte rude care pleacă din Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen nu vor putea să intre în Statele Unite. De asemenea, administraţia a decis să blocheze pentru patru luni intrarea în ţară a refugiaţilor care nu au deja o rudă apropiată în SUA, informează news.ro.
Preşedintele Trump a argumentat că aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni un nou atentat terorist. Însă, mai multe state şi grupuri pentru apărarea refugiaţilor au lansat acţiuni în justiţie şi au disputat raţionamentul de securitate utilizat de către administraţia de la Washington.
Procurorul General din Hawaii, Douglas Chin, i-a cerut judecătorului să emită o excepţie pentru a permite bunicilor şi altor rude apropiate să călătorească în Statele Unite.
De asemenea, autorităţile locale şi grupurile pentru refugiaţi argumentează că agenţiile de relocare au o relaţie credibilă de tip ”bona fide” cu refugiaţii pe care încearcă să-i aducă în SUA.