Gheţarul, aflat în vestul continentului alb, este răspunzător de 20% din pierderea totală a Antarcticii occidentale, scrie în revista Nature Climate Change o echipă internaţională de cercetători având în frunte Laboratorul de glaciologie şi geofizică a mediului (LGGE) din Grenoble (Franţa).
Gheţarul, care a scăzut cu circa 10 km din anul 2000, se subţiază într-un ritm tot mai rapid de 40 de ani. Contribuţia unui gheţar la creşterea nivelului mărilor depinde de partea care pluteşte la suprafaţa oceanului, care se topeşte sau se desface în aisberguri. În contextul încălzirii climatice, linia de eşuare – limita ce separă partea în contact cu uscatul de partea care pluteşte pe mare – nu încetează să se retragă, ducând la creşterea masei de gheaţă ce pluteşte pe apă, contribuind la creşterea nivelului.
Încercând să prevadă evoluţia acestui gheţar în deceniile următoare, cercetătorii au recurs la trei modele de simulare a fluxului gheţii. Concluzia a fost că declinul gheţarului este ireversibil şi ar putea continua cu aproximativ 40 km în următorii 50 de ani, arată CNRS (Centrul naţional de cercetări ştiinţifice) într-un comunicat. Contribuţia lui ar putea creşte de trei până la cinci ori ori în următorii 20 de ani. Numai Pine Island ar putea contribui la creşterea nivelului mărilor cu 3,5 – 10 mm în aceeaşi perioadă de timp.
Potrivit celui mai recent raport elaborat de experţii în climă ai GIEC (Grup de experţi interguvernamental pe tema evoluţiei climei), apărut în luna septembrie a anului trecut, se prevede că mărirea globală a nivelului mărilor până la mijlocul secolului va fi între 17 şi 38 cm.
De circa 20 de ani, Antarctica de Vest contribuie semnificativ la creşterea nivelului oceanului, contrar părţii de est, care rămâne echilibrată (cantitatea de gheaţă pierdută este egală cu cea a zăpezii care alimentează gheţarii), arată CNRS.
GIEC a amintit în luna septembrie că, de 20 de ani, creşterea nivelului mărilor s-a accelerat. Calotele din Groenlanda şi Antarctica ar contribui la această creştere cu aproape o treime, restul împărţindu-se între dilatarea termică a oceanelor şi topirea gheţarilor montani, încheie AFP.