Un medic român demontează teoria conspiraţiei despre schema cipului 5G din vaccinul Pfizer

Medicul Mihail Pautov s-a declarat şocat, după ce aflat de pe Facebook despre schema cipului 5G din vaccinul anti-COVID. Chirurgul a demonstrat pas cu pas de ce este vorba despre un fals menit să dezinformeze populaţia privind imunizarea.

„Ne anunţă că ruşii au descoperit nişte nanocipuri 5G în vaccinul de la vaccinul de Pfizer. Un lucru de care ne era frică tuturor şi se pare că acest lucru se adevereşte”, a spus chirurgul într-un clip publicat pe pagina sa de Facebook.

Dr. Pautov a prezentat aşa zisa schemă a cipului 5G, precizând că autorul mesajului distribuit pe Facebook de sute de persoane „intră în detalii şi ne explică cum funcţionează acel cip. Ce intră din el, ce iese din el şi ne dă şi o schemă a acelui cip”.

„Nu-mi dau seama dacă are un umor negru atât de exagerat. Uitându-mă la schema asta, mi-am dat seama că ceva nu se leagă”, a precizat chirurgul.

Alte articole

Cât cântărește sufletul. Un medic a descoperit greutatea exactă prin intermediul unui experiment

Au apărut primele imagini cu accidentul provocat de șeful secției de Chirurgie Generală a Spitalului din Caracal. Medicul era băut la volan și avea operații în aceeași zi VIDEO

Medicului a avut suspiciuni în momentul în care a citit despre comenzile BASS și TREBLE care „ajustează instrucțiunile pe care le poți auzi în cap, fiecare bărbat este diferit și, în funcție de faptul dacă ești femeie sau bărbat, poate solicita ajustarea frecvenței”, după cum susţine autorul mesajului devenit viral pe reţelele de socializare. De asemenea, „veți observa că există și control FOOTSWITCH pe grafic, acesta servește pentru a se ascunde in diferite părți ale corpului în timpul mișcării zilnice”, mai precizează cel care a distribuit aşa zisa schemă a cipului 5G din vaccinul anti-COVID.

Medicul a explicat apoi de ce presupusa schemă cipului 5G din vaccinul anti-COVID este de fapt de la un un efect de chitară, mai exact un preamplificator.

„Aceste efecte au pedale care au un footswitch. Când apeşi cu piciorul pe această pedală, ea se activează, când apeşi din nou pe ea, se dezactivează. (…) Scoate sunetul procesat. Pe aici nu ies toxine de detoxifiere.

MT-2 Gain este un lucru pe care cel care a publicat această poză a uitat să-l scoată. Este de fapt o pedală de la Boss, un preamplificator de chitară pe care firma Boss care face aceste pedale pentru chitară le vinde”, a spus medicul Mihail Pautov.

„Data viitoare când cineva pe Facebook descrie cipul dintr-un vaccin COVID folosind diagrama unei pedale de efect de chitară, gândiţi-vă de două ori înainte de a da share acelei postări”, a conchis el.

Mesajul despre schema cipului 5G din vaccinul anti-COVID, distribuit masiv pe Facebook

„AVERTISMENT – VACCIN

Rușii au reușit să scoată nanocipuri din vaccinul Pfizer și au publicat o schemă cu funcții! Te voi plimba prin toate în scurt timp.

Cipul este format din doar 4 procesoare și 4 tranzistoare. Semnalul prin rețeaua de 5 G intră la stânga pe INPUT. Așa te controlează ei.

Puterea se face prin căldura corpului și toate părțile sunt conectate la tensiunea respectivă. Semnalul este procesat în primul procesor cu un filtru de frecvență și tranzistor, care îl întăresc.

Semnalul crescut continuă să meargă către un alt procesor care controlează MT-2 GAIN sau cât de mult impact va avea asupra psihicului tău. Acest control este variabil și îl poate consolida sau reduce la dorință. În înregistrarea originală se spune că acea parte are, citez: ′ ′ O sumă nesfântă de câștig ”, ceea ce este foarte rău.

Diodele de silicon controlează energia electrică pe care o permit să activeze virusul în vaccinuri, după care totul trece printr-o altă fază de întărire a semnalului și filtrare a influențelor externe – astfel împiedică medicii să-ți detecteze cipul cu scanere, ascunzandu-l literalmente. TL072 este un procesor foarte scump și este utilizat în special în scopuri militare, nu îl puteți obține decat printr-un credit ipotecar sau cam așa ceva.

Comenzile BASS și TREBLE ajustează instrucțiunile pe care le poți auzi în cap, fiecare bărbat este diferit și, în funcție de faptul dacă ești femeie sau bărbat, poate solicita ajustarea frecvenței. Acesta este, de asemenea, un control FreQ de 5 G, care mișcă controlul central pentru un „impact” mai puternic în cazul în care sistemul imunitar este extrem de puternic.

Controlul VOLUM este utilizat pentru puterea generală a cipului, care este uneori sensibilă la frecvența dvs. de vibrații personale, depinde de faptul dacă vă aflați în stadiul de fericire sau generozitate sau tristețe.

OUT introduce toxinele de detoxifiere în corpul dvs. ca subproduse ale funcționării cipurilor.

Veți observa că există și control FOOTSWITCH pe grafic, acesta servește pentru a se ascunde in diferite părți ale corpului în timpul mișcării zilnice, recunoscând punctele de presopunctură pe picior.

S-au gândit la toate, dar nu au contat pe oameni buni din întreaga lume!

SUFICIENT PENTRU SMART!“.

Citeşte şi: Yuval Harari explică de ce lansează oamenii teorii ale conspiraţiei legate de COVID-19. „Mintea umană e leneşă. Nu a evoluat suficient”

Autoritățile atrag atenția asupra unor fake news-uri privind vaccinarea: Au potențial de a crea frică

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) atrage atenția că anumite informații care circulă în mediul online sunt false și au potențial de a crea panică și frică.

CNCAV atrage atenția că, în spațiul public, în special în mediul online, au apărut și s-au viralizat informații false, imprecise, inexacte sau înșelătoare despre campania de vaccinare din România.„Cu titlu de exemplu, pe rețeaua socială Facebook a apărut conținutul potrivit căruia `la spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei`”, arată reprezentanții CNCAV într-un comunicat remis vineri presei.

Aceștia susțin că Spitalul Baltasar nu are centru de vaccinare și este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea: „Prin urmare, precizăm că respectivul conținut este în totalitate fals, înșelător, având potențialul de a crea o stare emoțională negativă (panică, neîncredere, frică)”.

CNCAV anunță că situația privind vaccinările, reacțiile adverse și natura acestora este publicată în fiecare zi, în jurul orei 18.00, pe site-ul oficial, www.vaccinare-covid.gov.ro.

Potrivit ultimei raportări, numărul total al persoanelor vaccinate de la începutul campaniei de vaccinare este de 10.289, iar numărul total de reacții adverse (comune și minore) este de 26 (4 reacții locale cu durere
la locul injectării și 22 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, astenie, alergii de tip urticarie). Nu s-au înregistrat cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces, precizează CNCAV.

Cetățenii sunt rugați să urmeze câțiva pași relativ simpli de verificare a unor astfel de conținuturi:
„1. Să evite consultarea informațiilor de pe conturi neasumate de persoane despre care să se poată spună dincolo de orice dubiu că există în realitate: conturi care nu au o poză recentă, conturi care nu prezintă informații credibile despre viața personală/ profesională a titularului, conturi care nu au postări cu persoane reale, tot din viața personală sau profesională a titularului, conturi care postează, foarte des, dar pe un
singur subiect (cum ar fi, în cazul semnalat de noi, vaccinarea); în general, sunt mari șanse ca un cont fals să fie însoțit, la poza de profil, de imagini care mizează pe o așazisă apartenență la armată (oameni în uniformă), pe o așa-zisă atractivitate a titularului/ titularei contului sau pe o așa-zisă manifestare a sentimentului religios.

2. Să evite acceptarea cererilor de prietenie din partea unor astfel de conturi și, în general, din partea unor persoane pe care nu le cunosc, despre care nu pot spune cu certitudine că există în realitate și cu care nu împărtășesc nici o experiență concretă (loc de muncă, evenimente la care s-au cunoscut, facultate sau școală absolvite împreună).
3. Să evite reacția/ engagement-ul (comentarii, like-uri, distribuiri) cu conținuturi venite de pe astfel de conturi, chiar și în situația în care redistribuirea sau comentariul ar fi tocmai de contrazicere a conținutului respectiv. Precizăm că angajarea, chiar și din motive de critică sau contrazicere, cu astfel de conținuturi false sau înșelătoare, constituie mecanisme de viralizare, care le amplifică și le aduc și mai mult în atenție.
4. Să amâne pe cât posibil reacția/ engagement-ul cu un conținut provenit din surse îndoielnice (vezi mai sus) și care mizează pe emoții viscerale, imediate, pe reacții de panică, frică, indignare, furie.
5. Să coroboreze informația cu alte surse: surse oficiale, surse din mass media mainstream (televiziune, presă scrisă, radio), surse de încredere (profesioniști din domeniu). Pe subiectul vaccinării, sugerăm consultarea informațiilor puse în circulație de cercetători, profesioniști, medici de strictă specialitate – epidemiologi și virusologi, ale căror identitate și experiență profesională pot fi cu ușurință verificate.
6. Sugerăm distanțare critică față de conținuturile care nu sunt preluate în nici un fel de mass media mainstream. Este puțin probabil ca o informație care are indici de credibilitate să nu înceapă să fie investigață, în mod profesionist, de către jurnaliștii profesioniști care lucrează în mass media.
7. Vă sugerăm să verificați, pe cât posibil:
a. credibilitatea sursei care a publicat informația;
b. numele domeniului de internet folosit; atenție la denumiri neobișnuite, generice sau obscure, la domenii care mimează website-uri cunoscute de știri (mediafax.com.co, comparativ cu site-ul legitim: mediafax.ro)
c. tipul de organizație/ actor media care a publicat informația;
d. autorul articolului (sugerăm prudență dacă informația este anonimă);
e. calitatea redactării și stilul articolului (greșeli de gramatică, de punctuație și ortografie, utilizarea în exces a funcției ALL CAPS, punctuație excesivă pentru un efect de dramatism (???, ?!?, !!!! …. etc.);
f. coerența textului;
g. caracterul excesiv de emotional/ dramatic al textului;
h. data publicării;
i. sursele de date/informații și declarațiile citate (care să poată fi consultate independent)”.