Un modul dintr-o viitoare staţie spaţială chineză, aflat pe o traiectorie necontrolată, se va prăbuşi pe Terra

„Sfârșitul anului 2017, începutul lui 2018? Nu se știe nici unde, nici când mai exact va cădea pe Pământ acest modul spațial scăpat de sub control. Însă nu este pentru prima dată când un vehicul spațial se prăbușește pe Terra”, afirmă jurnaliștii francezi în debutul acestui articol.

De obicei, atunci când un satelit ajunge la sfârșitul duratei sale de funcționare, administratorii lui îl plasează pe o traiectorie mai înaltă — denumită „orbită de rebut” — sau, în mod contrar, îl fac să reintre în atmosferă pentru a se dezintegra în aer în timpul coborârii sale spre sol. Sateliții care riscă să nu fie distruși în întregime de frecarea cu aerul la reintrarea în atmosferă sunt direcționați spre zone maritime, unde pericolul pentru oameni este extrem de scăzut.

Însă în cazul lui Tiangong-1, primul modul al unei viitoare stații spațiale chineze, ce a fost lansat în 2011, nu se aplică niciunul dintre scenariile prezentate mai sus: începând din 2016, comunicațiile cu acest modul spațial sunt întrerupte, iar specialiștii chinezi au pierdut controlul asupra lui. Ei nu sunt siguri dacă Tiangong-1 va cădea pe Terra la sfârșitul anului 2017 sau dacă acest lucru se va întâmpla la începutul lui 2018.

Unde va cădea Tiangong-1?

Alte articole

Se schimbă horoscopul! Oamenii de ştiinţă sugerează prezenţa unei planete secrete în sistemul nostru solar

A fost descoperită ”super-Terra”, o exoplanetă telurică ce prezintă atmosferă

Precedentele experiențe ocazionate de revenirea pe Terra a modulelor ce au intrat în alcătuirea unor stații spațiale nu au fost prea nereușite, reamintea în luna februarie Jean-Paul Fritz, jurnalist specializat pe tematici științifice.

„Primul dintre ei, Salyut 1 (1971), a fost direcționat cu atenție de către sovietici, care au făcut în așa fel ca el să își încheie cursa deasupra Pacificului. În cazul americanilor, Skylab (1979) trebuia, teoretic, să urmeze un traseu similar. Însă ceea ce se spera a fi o coborâre fără probleme în Oceanul Indian s-a dovedit mai haotică decât era prevăzut, iar Skylab și-a terminat în cele din urmă existența deasupra Australiei. Resturi din acest vehicul spațial de 77 de tone au fost descoperite acolo, din fericire în zone deșertice, însă nu foarte îndepărtate de orașul Perth.

Ultima dintre stațiile din gama Salyut, cea cu numărul 7, a întâmpinat și ea câteva probleme. Pe 7 februarie 1991, acest vehicul de 19 tone a recăzut pe Terra, dar, în loc să ajungă în mijlocul Atlanticului, Argentina a fost țara care asistat la dezintegrarea sa pe cerul ei. Au fost găsite resturi fumegânde în apropiere de orașul Puerto Madryn.

Însă nu totul funcționează mereu prost. Stația MIR (în 2001), un monstru spațial cu o greutate de 129 de tone și o lungime de 31 de metri, a avut parte de o coborâre controlată, în urma căreia câteva dintre fragmentele sale au căzut în Pacificul de sud, nu departe de insulele Fiji. Așa cum era prevăzut”, a explicat jurnalistul francez.

Traiectoria și zona de impact vor fi cunoscute doar cu câteva ore înainte

În cazul modulului chinez Tiangong-1, dificultatea constă în următorul fapt: în lipsa oricărui sistem de control, momentul prăbușirii sale va fi cunoscut doar cu câteva ore înainte. Contactat de postul de radio France Bleu, Alain Grycan, director de programe la centrul de cultură științifică Le Quai des Savoirs, a explicat:

„Poate fi cunoscută traiectoria stației, însă este foarte dificil de zis în ce loc va cădea acest fragment. În schimb, ceea ce putem să precizăm este înclinarea orbitei stației: 42,8 grade. Acest lucru înseamnă că ea nu poate să survoleze decât zone de la latitudini inferioare acestei înclinări. Pentru a vă face o idee, este aproximativ latitudinea la care se află orașul Toulouse”.

Cu toate acestea, nu există motive de panică. Potrivit unei evaluări făcute de specialiștii de la NASA — care vizează sateliții americani—, există o șansă din 3.200 ca un om (din cei 7 miliarde de pe Terra) să fie lovit de un deșeu spațial. Altfel spus, riscul este infim, întrucât, printre altele, planeta noastră este acoperită pentru mai mult de două treimi de oceane și pentru că zonele aflate peste nivelul mării sunt departe de a fi toate locuite.

China a dat asigurări: „cele mai multe” dintre fragmentele desprinse din Tiangong-1 vor fi distruse.

Vor exista însă fragmente periculoase pentru oameni după reintrarea în atmosferă a modulului Tiangong-1, care este mai mic decât MIR și Skylab? În septembrie, specialiștii chinezi au dorit să liniștească opinia publică: „După calculele noastre și analizele noastre, cele mai multe componente ale laboratorului spațial vor arde în timpul coborârii spre Terra”. Însă, sintagma „cele mai multe” poate să genereze temeri.

Locuitorii din Toulouse și ceilalți locuitori de la latitudini considerate riscante nu au alte alternative decât să aștepte și să vadă ceea ce se va întâmpla. Iar cei mai anxioși dintre ei pot să urmărească în timp real traiectoria lui Tiangong-1 pe site-ul specializat https://www.n2yo.com/satellite/?s=37820.

Citeşte şi Un asteroid se îndreaptă către Pământ. NASA a confirmat. 12 octombrie, ziua critică