Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România. „Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 22 de ani din București. Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare în spital”, a anunţat Ministerul Sănătăţii.
Până în prezent, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 19 pacienți.
Citeşte şi: Două noi cazuri de variola maimuței au fost confirmate în România
O erupție cutanată de variola maimuței poate părea inițial similară cu coșurile, veziculele sau umflăturile și poate fi însoțită de febră și frisoane.
Virusul variolei maimuței aparține familiei ortopoxvirusului. Există două tipuri de virus variolei maimuței, cel din Africa de Vest și cel bazinul Congo (Africa Centrală). Deși tipul vest-african al virusului variolei maimuței duce uneori la boli grave la unele persoane, boala este de obicei auto-limitată.
În medie, 1% dintre cei infectați cu tipul vest-african și până la 10% dintre cei infectați cu virusul din bazinul Congo au decedat.
Care sunt simptomele şi cum se poate transmite virusul
Simptomele sunt adesea ușoare, deși leziunile pot fi pruriginoase sau dureroase. Acestea includ erupții cutanate veziculoase sau leziuni pe orice parte a corpului – inclusiv în contextul actual particular – în jurul organelor genitale și anusului, febră, durere în gât, ganglioni limfatici umflați și leziuni la nivelul gurii și ochilor.
Transmiterea între oameni poate apărea prin picături respiratorii mari. Deoarece picăturile nu pot ajunge departe, este necesar un contact prelungit față în față.
Cum poate fi redusă transmiterea virusului
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii subliniază importanța igienei mâinilor folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. De asemenea, este important ca o persoană cu suspiciune de variola maimuței să fie izolată și ca cei care o îngrijesc să utilizeze măsuri de protecție personală adecvate.
În timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variola maimuței, iar vaccinul tradițional împotriva variolei oferă protecție, trebuie menționat că aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scară largă. Populațiile din întreaga lume cu vârsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiază de protecția oferită de programele anterioare de vaccinare împotriva variolei.
În cele mai multe cazuri boala este ușoară și majoritatea oamenilor se recuperează în termen de câteva săptămâni, fără tratament.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că mulţi dintre pacienţi sunt oameni care au contacte intime întâmplătoare, „la risc” şi care suferă sau au suferit şi de boli cu transmitere sexuală.
„Unii dintre ei aveau boli cu transmitere sexuală, alte boli, HIV, sau aveau în antencedente, sifilis, gonoree, alte boli cu transmitere sexuală. Asta îmi arată de fapt că aceşti oameni au un comportament la risc, adică au partener – să spunem pe româneşte – au parteneri sexuali cu care de fapt, pe care nu-i cunosc sau sunt întâmplători şi aşa mai departe. Lucrul ăsta creşte riscul de infectare, că până la urmă ce s-a demonstrat până în momentul de faţă? În marea majoritate a cazurilor a fost o boală cu transmitere sexuală. Ăsta este adevărul”, a afirmat Alexandru Rafila la Prima TV.
„Nu este o chestiune legată de sex, ci mai mult e o chestiune legată de comportament. Comportamentul la risc – e sezonul cald, sunt multe festivaluri, tot felul de petreceri în diverse locuri – şi lucru ăsta predispune la un comportament la risc. Singura soluţie ca să opreşti lucrul ăsta este să eviţi comportamentul la risc. Eu chiar am fost persiflat, unii se dădeau de ceasul morţii, cum poate să spună profesorul Rafila să discute despre abstinenţă sau utilizarea prezervativului? Eu mă refeream la abstinenţă şi utilizarea prezervativului în cazul unui comportament la risc”, a explicat ministrul Sănătăţii.