„Mi-am luat, ca să spun aşa, soarta în mâini şi am evadat de acolo. Ne-am salvat singuri. Autorităţile algeriene ne-au preluat, jandarmeria algeriană. Noi i-am găsit pe ei. Vreau să specific foarte clar că nu am fost salvaţi, ne-am salvat singuri. Am luat decizia să evadăm, să încercăm să găsim armata algeriană, jandarmeria algeriană sau pe altcineva să ne ajute să ajungem într-un loc sigur. De la două noaptea, două şi zece, de când am plecat. Două şi zece era ceasul când am sărit gardul, până la cinci după-amiază. Ne-am hotărât să plecăm. Am avut ca ţintă să ajungem la un punct de control al jandarmeriei algeriene. Era întuneric, ne-am strecurat pe sub maşini, ne-am târât, am ajuns la un gard, am reusit să sărim. Noaptea, mergând după un reper greşit, ne-am îndepărtat mult şi ne-am dat seama la un moment dat că trebuie să schimbăm direcţia. Până la urmă am reuşit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem unde ne propusesem”, a povestit Liviu Floria la România TV.
Românul a spus că dacă i se va mai propune să plece să lucreze în străinătate nu va refuza oferta.
„Bineînţeles că o să plec, de ce să nu plec? Viaţa trebuie să continue. Suntem profesionişti, trebuie să facem ceea ce suntem pregătiţi. Trebuie să continuăm ca să dovedim că atacuri teroriste sau evenimente de acest gen nu pot să ne oprească. Algeria este o ţară deosebită, dar după evenimentele care s-au petrecut acum la cald aşa, vă spun că mi-ar fi foarte greu să mă întorc acolo”, a mai spus Liviu Floria.
El a detaliat pentru România TV drama prin care a trecut: „Au început să sune alarmele şi am crezut că este o simulare. În astfel de cazuri toţi lucrătorii trebuie să se prezinte într-un loc dinainte stabilit, Master Point, aşa că am ieşit în faţa biroului, sa ne îndreptăm către acel punct. La un minut după ce am ieşit în faţa biroului, într-un întuneric deplin, având vedere spre poarta de acces am văzut o maşină din care au coborât 4 atacatori, cu pistoale automate, şi au început să tragă. Atunci mi-am dat seama că e un atac.
Au intrat într-un birou unde era personalul de conducere, patru norvegieni. I-au scos din birouri, i-au întins pe pământ, i-au legat, nu ne venea să credem. Un coleg local ne-a confirmat, înţelegea araba, a confirmat că sunt atacatori, terorişti, şi ne-a spus să ne ascundem. Am intrat în biroul meu, eu şi colegul meu, am încuiat uşa, ne-am ascuns sub birou şi am aşteptat să vedem ce se întâmplă.
După aproximativ 15-20 de minute au pătruns în birouri, doi atacatori au încercat uşile la alte birouri vecine cu al meu, unele erau deschise, au aruncat calculatoarele ce erau prin birouri. Au încercat şi uşa noastră, au lovit-o, din fericire uşa nu s-a deschis.
Miercuri dimineaţă s-a întâmplat atacul. Miercuri toată ziua am stat ascunşi în birou, încercând să nu ne mişcăm, să nu respirăm, nu am avut contact cu nimeni. Joi, în jurul orei 2, am aflat că şi alţi colegi, vecini cu noi, scăpaseră stând ascunşi în spatele birourilor„.
Liviu Floria povestise anterior la un post de televiziune că: „Nu sunt foarte bine psihic, dar fizic sunt bine. Nu am dormit prea bine. Vreau să fiu sigur că colegii mei sunt în siguranţă şi după aceea vorbim”.
Liviu Floria este din Piteşti, iar înainte de a pleca la muncă în străinătate a lucrat la Arpechim Piteşti, la secţia Piroliză 2 şi era specializat în aparate de măsură şi control. În 2010, când unitatea a început să aibă probleme, bărbatul a început să îşi caute de lucru în străinătate. Înainte de a pleca în Algeria, el a mai fost la muncă în Qatar. Bărbatul este căsătorit, are o fetiţă şi locuieşte în cartierul piteştean Prundu.
George Iachim, bărbatul care a reuşit să se ascundă alături de Liviu Floria, a povestit, la rândul său, într-un scurt interviu acordat televiziunii publice algeriene, cum au reuşit să scape: „Miercuri dimineaţă mă aflam în afara biroului şi am văzut când au venit teroriştii. Au început să tragă în paznicii care se aflau la poarta companiei. După asta au intrat în birourile clădirii şi au început să ia ostatici. M-am baricadat împreună cu un alt coleg, tot din România, într-unul din birouri, am încuiat uşa şi am blocat-o cu un mobilier…”.
Cinci români au fost implicaţi în criza ostaticilor din Algeria, patru dintre ei fiind salvaţi, în timp ce al cincilea – un bărbat de 36 de ani, din Bărcăneşti (Prahova) – a fost ucis.