Un pescar român, speriat de bombardamentele de pe malul Dunării: „Nu mă simt în siguranţă, deşi sunt pe malul românesc”

Atacul a zdruncinat ferestrele din satul românesc de frontieră Plauru, de peste fluviul Dunărea, iar remorca lui Popescu s-a zguduit serios.

„Am numărat cinci explozii, trei foarte puternice”, a declarat Gabi Popescu, care de şase ani îşi aduce stupii din centrul României la Plauru.

Ucraina a declarat luni că drone ruseşti rătăcite au detonat pe teritoriul României, dar Bucureştiul a negat cu tărie. Însă atacurile asupra porturilor fluviale din Ucraina, la doar câteva sute de metri de graniţa cu România, au crescut riscurile de securitate pentru NATO, care are un angajament de apărare colectivă, notează Reuters.

„Pot să vă spun că nicio piesă, nicio dronă şi nicio parte a unui dispozitiv nu a aterizat în România”, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis. „Avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Dar, da, suntem îngrijoraţi, pentru că aceste atacuri au loc foarte aproape de graniţa României. Mi s-a spus astăzi că au fost verificate atacuri la 800 de metri de graniţa noastră, deci foarte, foarte aproape”, a declarat preşedintele.

Alte articole

Jens Stoltenberg dă undă verde atacurilor Ucrainei pe teritoriul Rusiei: ”Are dreptul de a ataca ținte militare legitime pe teritoriul țării agresoare”

CNN: Rusia a vrut să-l asasineze pe directorul general al unui mare producător german care trimite arme în Ucraina

Ucraina a raportat de mai multe ori în cursul războiului că arme ruseşti au survolat sau s-au prăbuşit peste ţări vecine, inclusiv membri NATO. În cel mai dramatic incident, două persoane au fost ucise în Polonia de o rachetă care a căzut în apropierea graniţei, în noiembrie anul trecut. Polonia şi aliaţii din NATO au declarat ulterior că a fost o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană care şi-a ratat ţinta.

Citeşte şi: Badea Vasile din Rebra, dovada vie că omul sfințește locul indiferent de vârstă! La 84 de ani merge la coasă și nu de dă în lături de la nicio muncă. ”Cosea pe o coastă atât de abruptă, nu îţi venea să crezi că se poate munci pe acel deal”

Fluviul Dunărea este acum principala cale de ieşire a Ucrainei pentru cereale, după ce accesul la propriile porturi de la Marea Neagră a fost blocat odată cu ieşirea Rusiei, la mijlocul lunii iulie, din acordul care asigura un coridor de trecere sigură pentru nave, acord negociat de Naţiunile Unite şi Turcia. De atunci, Rusia a atacat în repetate rânduri porturile fluviale ucrainene Izmail şi Reni.

În Plauru, puţinii locuitori rămaşi pot auzi sirenele de bombardament care sună în Izmail de mai multe ori pe săptămână. „Le ignorăm în timpul zilei, dar ni se strânge inima atunci când sună noaptea”, a declarat Daniela Tănase, o localnică.

În ciuda asigurărilor guvernamentale că România este protejată de apartenenţa sa la NATO, Gabi Popescu nu este prea încurajat. „Vreau să spun că nu mă simt în siguranţă aici. Sunt pe malul românesc şi nu mă simt în siguranţă”, a declarat el pentru Reuters.

Citeşte şi: Alertă la cel mai înalt nivel. Klaus Iohannis, prima reacție la drona rusească prăbușită în România: „O violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”. MApN confirmă găsirea fragmentelor