Mai mult, deși Rusia, considerată o amenințare de către Statele Unite și NATO, creează probleme în țările balcanice, la fel cum le creează și în țările baltice, Republica Moldova, Ucraina sau Georgia, statele baltice par să vină pe primul loc pe lista priorităților pe flancul estic, pentru că sunt membre NATO.
‘Ele trebuie apărate pentru că Alianța trebuie să-și mențină credibilitatea. Nu trebuie apărate doar de o invazie militară, ceea ce s-a întâmplat practic în Crimeea (Ucraina) și ceea ce reprezintă un precedent pentru toată zona, ci și împotriva acțiunilor subversive și a destabilizării. Însă acest lucru nu trebuie să ne facă să uităm de alte părți ale zonei, unde Rusia creează instabilitate’, a spus Serwer.
Citeşte şi Soros a pierdut foarte mulţi bani din cauza lui Trump
Situația din țările balcanice este puternic afectată de ceea ce se întâmplă mai ales în estul Ucrainei și Crimeea, dar și în regiunea transnistreană din Moldova. Liderii sârbi din Bosnia au marcat ziua națională a Republicii Srpska, deși Curtea Constituțională de la Sarajevo interzisese sărbătoarea pentru că provoca tensiuni etnice care au dus la izbucnirea războiului din 1992-1995.
O lovitură de stat eșuată în Muntenegru după alegerile din octombrie a avut ramificații regionale. Podgorica a cerut Belgradului extrădarea a doi cetățeni implicați în complotul înlăturării de la putere a premierului pro-occidental Milo Dukanovic, iar Serbia a expulzat în urma incidentului un grup de cetățeni ruși de la care au fost confiscați 120.000 de euro și mai multe uniforme ale trupelor speciale. Un grup de 20 de sârbi și muntenegreni care ar fi luptat în Ucraina alături de separatiști au fost arestați la Podgorica, scrie cotidianul the Guardian, citat de Agerpres.
Citeşte şi Viitorul şef al Pentagonului James Mattis: SUA trebuie să fie pregătite să înfrunte Rusia
Serwer spune că toate aceste interferențe duc la o destabilizare a zonei, mai ales că țările din Balcani se orientează către Uniunea Europeană și NATO, iar Ucraina este una dintre punctele cheie de declanșare a acestei destabilizări. Președintele american ales Donald Trump a indicat de mai multe ori că ar fi înclinat să recunoască anexarea Crimeii.
„Din punctul meu de vedere, ar declanșa o catastrofă. (…) Dacă există o recunoaștere a anexării Crimeii, cred că întreaga regiune va fi afectată, inclusiv Balcanii. Cel puțin pentru o vreme. Există încă oameni care își doresc dezintegrarea Bosniei, ceea ce ar destabiliza puternic zona. Ar crea probleme și în Macedonia și Kosovo, unde problemele ar fi agravate în cazul unei recunoașteri a anexării Crimeii”, explică Serwer.
De asemenea, în condițiile unei concentrări a NATO în zona baltică și în condițiile în care Bulgaria nu a fost de acord cu o flotă NATO la Marea Neagră pentru a nu-și strica relațiile cu Rusia, țările din zona balcanică vor fi nevoite să învețe să se apere singure, spune el.
Administrația Trump ar putea încerca să îmbunătățească relațiile cu Rusia, explică profesorul. „Însă SUA au mai încercat să facă acest lucru și au eșuat. Putin nu își dorește relații bune cu SUA, vrea să fie, mai degrabă, liderul unei coaliții care sfidează SUA și Trump va învăța în timp acest lucru”, a concluzionat Serwer, potrivit Agerpres.
Despre România, şi ea ţară din Balcani, membră a NATO şi a Uniunii Europene, profesorul american nu a făcut niciun comentariu concret referitor la eventuale influenţe negative a unei viitoare relaţii bilaterale strânse între SUA şi Rusia.