Comunitatea Maori a luptat timp de peste 160 de ani pentru a obține această recunoaștere a râului, a declarat ministrul Chris Finlayson. „Ştiu că unor oameni li se va părea ceva fantezist să se acorde unei resurse naturale o personalitate juridică”, a mai spus ministrul Tratatului de Negociere al Noii Zeelande (…) „dar nu este mai fantezist decât trusturile de familie sau companiile sau alte societăţile încorporate”
Râul Whanganui este al trelea rîu ca lungime din Noua Zeelandă. Acesta va fi reprezentat de un membru al triburilor din Maori, cunoscute ca „iwi, şi de un membru al Coroanei. Recunoaşterea îi va permite comunităţii să fie reprezentată în procedurile judiciare.
„Râul are o importanţă foarte mare pentru viaţa locuitorilor care provin de pe această rivieră şi trăiesc acolo”, a afirmat parlamentarul Adrian Rurawhe, reprezentantul comunităţii Maori.
Citeşte şi Furatul albinelor, noua „goană după aur” în Noua Zeelandă
Din punctul de vedere al lui Whanganui, „bunăstarea râului este direct legată de bunăstarea oamenilor și de aceea este foarte important să li se recunoască propria lor identitate” recunoscut ca fiind propria sa identitate.”
Râul este cel mai lung râu navigabil care curge de-a lungul a 290 de kilometri, din muntele Tongariro şi până în Marea Tasmaniei. Comunitatea iwi a cerut autorităţilor să îi acorde protecţie încă din anii 1980.
Membrii ai comunității maori au sărbătorit vestea cu lacrimi și muzică în Parlament Noua Zeelandă. Astfel s-a pus capăt celui mai îndelungat litigiu din ţară, potrivit NZHerald. Acesta a implicat şi daune de 80 de milioane de dolari australieni şi 30 de milioane de dolari australieni pentru îmbunătăţirea condiţiilor fluviului din punct de vedere al sănătăţii acestuia.