Diplomatul japonez, în vârstă de 72 de ani, a fost reales în 2017 în al treilea mandat de patru ani, până la 30 noiembrie 2021. AIEA verifică respectarea restricţiilor activităţii nucleare iraniene în baza Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, din care Statele Unite s-au retras în mai 2018.
Plecarea sa ridică problema direcţiei pe care urmează să o ia agenţia, însă puţini se aşteaptă la o schimbare în dosarul iranian sau în alte dosare.
Amano subliniază adesea că activitatea AIEA este mai degrabă tehnică decât politică, după ce predecesorul său egipteanul Mohamed ElBaradei, laureat împreună cu agenţia al Premiului Nobel pentru Pace în 2005, a înfruntat Statele Unite pe tema Iranului.
Intenţia lui Amano de a pleca în martie lasă Consiliului Guvernatorilor celor 35 de state membre timp să desemenze un succesor, care este necesar să fie validat de Adunarea Generală, o reuniune a statelor membre. O reuniune obişnuită a Adunării este prevăzută în septembrie.
Între posibili succesori ai lui Amano se află ambasadorul argentinian la AIEA Rafael Grossi, despre care se spunea că avea să candideze împotriva lui Amano, dar care nu a făcut-o, şi românul Cornel Feruţă, principalul candidat al AIEA şi şeful de cabinet al lui Amano.
Starea sănătăţii lui Amano s-a deteriorat vizibil, după ce AIEA a anunţat, în sepembrie, că a fost supus unei proceduri medicale în afara Austriei, ţara în care se află sediul agenţiei. Însă el a rămas la conducerea agenţiei, potrivit unor oficiali.
„Directorul general se află în contact cu membrii Consiliului Guvernatorilor pe tema planurilor sale viitoare. El va comunica în mod oficial Consiliului (aceste planuri) la momentul potrivit„, a declarat miercuri AIEA, contactată de Reuters.