ANI precizează în comunicat că Şerban Mihăilescu a deținut, în perioada 19 decembrie 2012 – 24 decembrie 2013, atât calitatea de senator, cât și funcția de administrator al unei societăți comerciale.
Deputatul Istvan Antal a deținut, în perioada 19 decembrie 2008 – 11 decembrie 2013, atât calitatea de deputat, cât și funcția de administrator al unei societăți comerciale.
De asemenea, ANI a constatat starea de incompatibilitate în cazul deputatului Mihai Radu Popa după ce, în perioada 20 decembrie 2012 – 09 ianuarie 2014, atât calitatea de deputat, cât și funcția de administrator la două societăți comerciale.
Potrivit ANI, Şerban Mihăilescu Antal Istvan şi Mihai Radu Popa au încălcat, astfel, dispozițiile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „calitatea de senator […] deputat este incompatibilă cu: […] funcția de administrator […] la […] societățile comerciale”.
Persoanele evaluate au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare.
„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.
„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
Şerban Mihăilescu a rămas fără imunitate parlamentară. Plenul Senatului a admis cererea de declanşare a procedurilor pentru începerea urmăririi penale a lui Şerban Mihăilescu în dosarul Microsoft.
Şerban Mihăilescu, care a fost secretar general al Guvernului, este acuzat de DNA de săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, în perioada în care avea calitatea de ministru, acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze HG nr. 1473/2003, HG nr. 470/2004 şi respectiv Contractul de licenţiere Microsoft, în condiţiile pe care le negociase în perioada în care îşi desfăşurase activitatea ca ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, respectiv acceptând oferta tehnică şi financiară transmisă de firma Fujitsu Siemens Computers, fără a-i aduce la cunoştinţă existenţa unor impedimente juridice decurgând din faptul că această firmă nu era unic distribuitor de licenţe Microsoft şi fără a detalia modalitatea de stabilire a preţului, respectiv preţul practicat de Microsoft, discount-ul acordat în considerarea Guvernului României şi preţul de vânzare al Fujitsu Siemens Computers.
Conform procurorilor, în perioada aprilie-noiembrie 2004, Şerban Mihăilescu ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off-shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.