Un spaţiu public din Bucureşti ar putea purta numele Reginei Ana

Pentru a putea deveni realitate, proiectul propus de Gabriela Firea trebuie supus votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). 

„Voi iniția acest proiect de hotărâre și îl voi supune dezbaterii Consiliului General al Primăriei Capitalei. (…) Cu toții o păstrăm în memorie (pe Regina Ana — n.r.) ca o personalitate inteligentă, cultă, discretă, soția Regelui Mihai”, a declarat Gabriela Firea.

Citeşte şi DOLIU NAŢIONAL pentru Regina Ana, în ziua de 13 august, când va fi înmormântată

Potrivit acesteia, spațiul public care va purta numele Reginei Ana trebuie să aibă simbolistică istorică.

Alte articole

Vremea se schimbă radical în București! Ce temperaturi sunt așteptate începând de luni

Accident cumplit la intrarea în București. Mașină făcută praf după ce a intrat într-o pasarelă

„Din punctul meu de vedere, trebuie să fie ales un spațiu public central, cu simbolistică istorică, cu accesibilitate și în perioada următoare voi avea consultări cu mai mulți istorici, profesori, cu academicieni pentru a alege cea mai bună locație și a putea să și obținem avizele din partea Prefecturii Municipiului București. Sunt convinsă că vom găsi împreună cea mai bună soluție, cea mai adecvată”, a afirmat edilul.

Piaţeta regelui a fost inaugurată, în Capitală, în 2012

În Bucureşti a fost inaugurată, în anul 2012, şi piaţeta Regelui Mihai când acesta a împlinit vârsta de 91 de ani. Piaţeta este un loc simbolic, pe Bulevardul Kiselef, între Piaţa Victoriei şi Arcul de Triumf.

Motivul pentru care a fost aleasă această piaţă este acela că regele a copilărit în zona respectivă. Regele a locuit între 1926 şi 1930 în Palatul Kiseleff, cel care a devenit în anii anteriori sediul ING Bank. Palatul Kiseleff a fost o casă boierească – Candiano Popescu – fiind ulterior cumpărată de regele Carol şi modificată în 1910, în stil neoromânesc, devenind palat.

Aici a fost dezvelit un bust care-l reprezintă pe Suveran îmbrăcat în uniformă de mareşal. Regele este, de fapt, singurul român încă în viaţă care poartă acest grad militar, cel mai înalt al Armatei Române.
La ceremonia organizată atunci de autorităţi au participat peste 200 de oameni, majoritatea susţinători ai monarhiei româneşti. 

Firea a precizat că atribuirea de nume unor spații publice nu este o procedură foarte complicată. „În cazul unui bulevard, fostul Consiliu General prevedea să treacă trei ani de la decesul personalității, am modificat acest regulament intern și se poate acorda imediat, singurul impediment în cazul schimbării denumirii unui bulevard este acela că trebuie schimbate buletinele, cărțile de identitate și certificatele de înmatriculare ale societăților care au sediul social pe acel bulevard, pe acea stradă, de aceea a existat o reticență în ultimii ani de a schimba denumirea unor străzi, bulevarde. În schimb, este mai simplu și poate chiar mai potrivit ca anumite spații publice care, pe scurt, pot fi denumite piețe sau piațete să preia denumirea unei mari personalități a României”, a explicat primarul general al Capitalei.

Gabriela Firea a amintit că în ședința de luni a CGMB s-a aprobat ca piațeta dintre Ministerul Agriculturii și Spitalul Colțea să devină Piațeta Radu Beligan, iar o zonă foarte importantă a Capitalei a devenit Piața Elie Wiesel. Amănunte, aici.