Drapelul secuiesc are o lungime de 3,30 metri şi o lăţime de 2,20 metri. „E un simbol al neamului nostru şi suntem bucuroşi că după 22 de ani de la Revoluţie măcar atâta putem, chiar dacă nu place multora şi ministerului de interne”, a spus un localnic.
Nu este singurul steag secuiesc din oraş. Pe primărie există un steag secuiesc pentru care primarul a mai primit somaţii de două ori de la prefectură, însă primarul Lazar Kiss Barna aşteaptă ca instanţa să se pronunţe pe această chestiune. „E de doi ani jumate pe primărie. Până acum nimeni nu a avut problemă cu steagul”, a afirmat primarul.
Liderii politici locali susţin că au dreptul să arboreze steagul secuiesc. „Este simbolul secuilor pe care acest guvern şovin comunist vrea să ni-l ia. Eu nu cer nimic să am drepturi în plus, numai ce au şi românii. Dacă ei pot să arboreze steagul lor nu e interzis de lege să arborăm şi noi steagul nostru”, a declarat Kulcsar Jozsef, preşedintele PCM Covasna.
Lângă drapel au fost amplasate şi două tăbliţe, în limba maghiară şi în limba română, inscripţionate cu un fragment din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1918, referitoare la „deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare”.