Sorin Blejnar nu este singurul suspect din dosarul de trafic de influenţă în care procurorii DNA Ploieşti cercetează modalitatea de atribuire a două contracte de informatizare în valoare de 15 milioane de euro, al căror beneficiar a fost ANAF, contracte din care fostul preşedinte al instituţiei ar fi primit 20 la sută. Conform motivării arestării preventive a lui Blejnar, în dosar mai există un suspect, pentru care procurorii nu au cerut arestarea preventivă întrucât acesta nu a putut fi găsit până în momentul în care Blejnar a fost prezentat instanţei cu propunere de arestare, potrivit news.ro.
Surse judiciare au declarat că suspectul care nu a fost găsit de către anchetatori, la începutul acestei săptămâni, pentru a fi dus la audieri, este Dan Stroe, fost director al Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în perioada în care ANAF era condusă de Sorin Blejnar. Stroe este cel prin care, conform anchetatorilor, Blejnar ar fi intrat în legătură cu reprezentantul companiei de la care a primit mită trei milioane de euro.
”Conform acuzaţiilor prezentate de către organul de urmărire penală, în anul 2011, suspectul S.D., în calitate de director al Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a pretins de la reprezentanţii societăţii comerciale R. SRL Bucureşti, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi anume în schimbul încheierii unor contracte de furnizare produse şi servicii IT, urmare derulării a două proceduri de achiziţie organizate de respectiva instituţie publică, un procent de 20% din valoarea acelor contracte, respectiv nr. 1106240/20.10.2011 şi nr. 1106398/28.10.2011 pe care le-a şi semnat, şi a primit astfel, pentru sine şi pentru inculpatul S.B., în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, suma totală de 13.172.520 lei, transferată de societatea R. SRL Bucureşti (subcontractorul societăţilor câştigătoare) în contul unei societăţi cu comportament tip „fantomă” controlată de suspect – societatea I. D. SRL Bucureşti, în baza unor contracte fictive de prestări servicii informatice încheiate între cele două firme”, se arată în motiovarea arestării preventive a lui Blejnar.
Acelaşi document face, de asemenea, referire la faptul că între Dan Stroe şi şeful său de la acea vreme Sorin Blejnar ar fi existat mai mult decât relaţii profeionale, ”între cei doi existînd şi o anume relaţie în afara raporturilor de serviciu (după cum chiar inculpatul B.S. a recunoscut)”.
Totodată, sursa citată precizează că, în faţa completului de judecată de la Tribunalul Prahova, Sorin Blejnar a încercat să se apere spunând că nu există dovada conform căreia el l-a influenţat pe Dan Stroe să acţioneze în favoarea unei anumite firme şi că acesta ar fi putut acţiona singur.
”Judecătorul de drepturi şi libertăţi va respinge apărarea inculpatului, în sensul că infracţiunea de care este acuzat inculpatul nu ar îndeplini elementele de tipicitate ale infracţiunii de trafic de influenţă întrucît nu s-a putut dovedi care era influenţa inculpatului B.S. asupra suspectului S.D. iar din modalitatea în care suspectul S.D. a săvârşit infracţiunea de luare de mită ar rezulta faptul că acesta a acţionat în mod independent, nefiind astfel nevoie de intervenţiile inculpatului B.S.. Infracţiunea de trafic de influenţă s-a realizat în modalitatea acceptării promisiunii de a primi un comision în valoare de 20% din valoarea contractului, iar suspectul S.D. era subordonat în mod direct inculpatului B.S.” se mai arată în motivarea arestării preventive a lui Sorin Blejnar.
Conform aceleiaşi surse, Dan Stroe, prin prisma funcţiei deţinute şi a atribuţiilor de serviciu, urma să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor de informatizare a ANAF.
Acesta nu este primul dosar penal în care apare numele fostului director din ANAF. În anul 2012, numele lui Stroe a apărut într-un dosar în care procurorii DIICOT cercetau fapte de evaziune fiscală comise de către membrii clanului interlop ”Butoane”, ai cărui membri sunt suspectaţi că au derulat operaţiuni de import sau achiziţii/livrări intracomunitare de bunuri, fără a înregistra în documentele contabile operaţiunile realizate, dar şi că au înregistrat operaţiuni nereale, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA.
Un alt caz de dispariţie al unei persoane apropiate lui Sorin Blejnar este cel al fostului şef de cabinet al acestuia, Codruţ Marta. Dispariţia lui Marta a fost declarată pe 25 mai 2012, de către a doua soţie a acestuia, Andreea Marta. Ea a precizat că şi-a văzut ultima dată soţul pe 21 mai 2012.
În luna martie a acestui an, prima soţie a lui Codruţ Marta, Raluca Merfu, a cerut declararea judecătorească a morţii fostului soţ, dispărut de aproape patru ani, deoarece dorea să vândă un apartament cumpărat împreună cu acesta.
Numele lui Codruţ Marta a fost vehiculat în mai multe dosare de evaziune fiscală, fiind cercetat alături de fostul preşedinte ANAF Sorin Blejnar şi de alte persoane cu funcţii de conducere în autorităţi de control ale statului. În legătură cu dispariţia lui au fost audiate mai multe persoane, cunoscuţi şi apropiaţi ai acestuia, printre care şi Sorin Blejnar.
CITEŞTE ŞI: Sorin Blejnar neagă săvârşirea faptelor de care îl acuză DNA. Gheorghe Ştefan, martor în dosar – motivare