O echipă internațională de geologi a monitorizat craterul vulcanului pentru semne de activitate și a publicat rezultatele privind creșterea pericolului unei erupții la 20 decembrie în revista Nature Communications, potrivit Agerpres.
Campi Flegrei, care înseamnă în italiană „câmpii în flăcări”, se crede că s-a format cu sute de mii de ani în urmă și a erupt de mai multe ori în perioadele geologice recente. Erupția inițială, care s-a produs cu 200.000 de ani în urmă, a declanșat o „iarnă vulcanică” din cauza cantității masive de cenușă aruncate în atmosferă.
Vulcanul a erupt din nou în urmă cu 40.000 de ani și respectiv 12.000 de ani. Se crede că erupția din urmă cu 40.000 de ani ar fi provocat moartea majorității hominizilor din specia Homo Neanderthalensis din Europa și că a fost una dintre cele mai mari din toate timpurile. În vremuri mai recente, Campi Flegrei a erupt în 1538 pentru opt zile consecutiv, ridicând un nor de cenușă în Europa și ducând la formarea așa-numitului Monte Nuovo.
Măsurătorile recente care au vizat supervulcanul Campi Flegrei au descoperit semne pentru ceea ce este numit în terminologia științifică Presiunea critică de degajare a gazului, în care vulcanul poate începe o fază de instabilitate și de activitate vulcanică. Această presiune critică este o fază în care gazul din vulcan poate ieși din magmă și încălzi gurile de evacuare hidrotermale, fluidele și rocile. Presiunea sporită și căldura poate duce la deformarea rocii și chiar la distrugerea integrității acesteia, respectiv la o erupție vulcanică.
Oamenii de știință au măsurat deformarea accelerată a structurii vulcanului, care a crescut recent din cauza presiunii gazoase tot mai mari. Potrivit oamenilor de știință, a existat o creștere de 1,25 de picioare (un picior este echivalent cu 0,3048 metri) a nivelului craterului din 2005.
Gazul la presiuni ridicate de sub suprafața vulcanului este excepțional de periculos și poate duce rapid la un proces necontrolat de feedback pozitiv, care în general are tendința de a provoca instabilitatea unui sistem.
Potrivit cercetătorilor citați de Forbes, gazul este dizolvat în lichid în magmă, stare în care este relativ stabil. Dacă gazul începe să se elibereze și să se ridice aproape de suprafața Pământului prin intermediul magmei, acesta reduce presiunea magmei de dedesubt. Asta face ca și mai mult gaz să iasă din stare lichidă și să se ridice în coloana de magmă. Într-un moment, poate apărea o situație scăpată de sub control în care presiunea gazului poate duce chiar la o erupție, într-un mod care este similar cu cel al erupțiilor de gaze sau petrol din puțurile de exploatare.
Locația supervulcanului Campi Flegrei este una alarmantă, acesta aflându-se imediat în apropierea zonei metropolitane Napoli, o regiune cu o foarte mare densitate a populației. Din acest motiv vulcanul este monitorizat în prezent de Institutul național italian de geofizică de la Roma, unde sunt analizate măsurători în timp real pentru depistarea unei amenințări sporite.
În ciuda semnelor tot mai pronunțate de activitate, este foarte dificil de determinat punctul critic în care vulcanul ar putea începe să erupă. Totuși, guvernul italian a ridicat recent gradul de amenințare presupus de activitatea vulcanică de la verde la galben, stadiu care impune o monitorizare științifică constantă. Cele mai comune semne ale unei erupții probabile sunt creșterea presiunii gazului, creșterea altitudinii suprafeței vulcanice și o intensificare a activității seismice în interiorul vulcanului.
Din nefericire, cel mai bun lucru care poate fi făcut este să se monitorizeze activ vulcanul pentru semne de intensificare a activității. Cu toate acestea, este posibil ca o erupție să nu aibă loc în secolul următor, pentru că este imposibil să se realizeze un model fidel al modului în care se produc aceste evenimente. Ca și în cazul altor procese geologice de pe Pământ, semnele creșterii instabilității sunt simplu de depistat, în timp ce punctul critic în care evenimentul este inevitabil este foarte dificil de prezis, notează Forbes.