Un tânăr de 26 de ani pretinde că este urmaşul lui Iancu de Hunedoara şi vrea Castelul Corvinilor

Ioan Ispas Cozma a depus o cerere la Instituţia Prefectului Hunedoara, dar iniţial, relatează el, nu a fost luat în serios, pe motiv că are probleme de sănătate. Bărbatul a revenit cu o solicitare pe aceeaşi temă: vrea să fie declarat moştenitor şi să primească o sumă importantă de bani în schimbul Castelului Corvinilor. În cea de-a doua plângere a bărbatului, el a menţionat următoarele: „Am cerut informaţii cum pot intra în posesia moştenirii, însă am fost îndrumat greşit, iar Instituţia Prefectului a refuzat să înceapă demersurile pentru titlul meu de moştenitor. Rog să fiu luat în considerare, pe cale amiabilă, pentru a nu fi nevoit să fac reclamaţii instituţiilor superioare”, potrivit zdh.ro.

Instituţia Prefectului a înregistrat cererea lui Ioan Cozma Ispas. „Acesta consideră că este moştenitorul Castelului Corvineştilor din Hunedoara. Solicită ca instituţia noastră să demareze procedurile pentru obţinerea titlului de moştenitor”, au notat reprezentanţii Prefecturii Hunedoara. Ca urmare a sesizării, prefectul Sorin Vasilescu a dispus „efectuarea unui control, în data de 16 ianuarie 2014, în localitatea Hunedoara cu privire la analizarea celor prezentate în sesizare”.

Îşi cere dreptul asupra castelului

Ioan Ispas Cozma locuieşte în Timişoara. Bărbatul în vârstă de 26 de ani a povestit cum a ajuns la concluzia că este urmaş al lui Iancu de Hunedoara. „M-am întors din Spania şi am vizitat Castelul Corvinilor. Acolo am văzut o inscripţie în care se regăsea numele meu ca moştenitor al lui Iancu de Hunedoara, în care arăta că Iancu de Hunedoara îmi lasă o moştenire. Culmea inscripţia respectivă de pe un panou nu mai era acolo, la revenirea mea la Castelul Corvinilor. Probabil a fost luată”, a relatat tânărul. Este convins că are dreptul la moştenire şi spune că, în cazul în care va primi o sumă importantă de bani, ca urmaş al celor care au deţinut castelul, o va folosi pentru a se îngriji de sănătatea lui şi a celor apropiaţi. Nu are nevoie de Castelul Corvinilor şi chiar va avea grijă de el, a mai adăugat tânărul.

Reprezentanţii muzeului Castelului Corvinilor neagă existenţa unei astfel de inscripţii cu privire la hunedorean şi spun că şi în trecut au fost cereri de revendicare a monumentului istoric, cares-au dovedit neîntemeiate.

Castelul Corvinilor, în topul Lonley Planet

In urma cu doi ani revista Lonley Planet a desemnat locul ca fiind cea de-a doua „cea mai inspaimantatoare” cladire din lume: Dincolo de spiritul medieval care s-a pastrat exemplar de bine, cu cavaleri care se intrec pentru cele mai frumoase domnite din regat, Castelul Corvinilor, asa cum este cel mai des intalnit in descrierile brosurilor de turism de peste hotare este locul care atrage mii de curiosi straini veniti pe plaiurile romanesti in cautarea legendelor Transilvaniei. La capatul unui coridor ingust care coboara in subsolurile castelului, un manechin spanzurat de tavan ii terorizeaza pe turisti. Din cotloanele tenebroase se aud gemete si lanturi care zornaie. Arhitectura gotica si o istorie intunecata au calificat castelul Huniazilor pe un loc fruntas in topul Lonely Planet, imediat dupa un templu al mortii din Thailanda. Bastionul de tortura refacut acum simuleaza o multime de metodele medievale, greu de imaginat chiar si pentru aceia care cunosc oarecum trecutul locului. Astfel de muzee sunt gandite special in Turnul Londrei sau intr-o cladire straveche din Praga, si au un succes nebun. Castelul Corvinilor este locul care a atras printre cei mai multi turisti straini in acest an in Romania, iar amenajarile de aici rivalizeaza cu multe locuri deja celebre in intreaga lume.

Castelul Corvinilor, primele atestari

Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor în secolul XIV, desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV.
Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stanca nativa.

Castelul din secolul XV

Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. In secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica in spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate atat de necesitati civile cat si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie.