Chirurgul Nicolae Constantinescu, cunoscut pentru implicarea sa neobosită în salvarea celor răniți în timpul Revoluției din 1989, a decedat la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut de prof. V. Sârbu, Președintele Secției Medicină a AOSR. Constantinescu a fost o prezență esențială la Spitalul Colțea, unde a operat timp de trei zile și nopți, în ciuda condițiilor extreme, pentru a salva viața celor împușcați sau răniți în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Membru al AOSR și al Academiei de Științe Medicale, Nicolae Constantinescu a contribuit la dezvoltarea tratatelor de Anatomie chirurgicală și a luptat pentru introducerea Anatomiei clinice în facultățile de medicină.
„Generațiile de medici îl știu pe profesorul Nae Constantinescu ca autor de tratate de Anatomie chirurgicală, sau în sens mai larg de Anatomie clinică, căci noi am sacralizat ideea că Anatomie fundamentum medicinnae est”. Domnia sa a lucrat toată viața, chiar în epoca actuală-recentă, la un tratat monumental despre acest miracol al creației divine, corpul uman, văzut prin ochii chirurgilor, al clinicienilor.”
„Reputatul profesionist a luptat pentru introducerea disciplinei de Anatomie clinică – în facultățile de medicină. Era în același timp un chirurg de vocație, cei mai mulți români cunoscându-l pentru imaginea sa de operator la Colțea, unde lucra din anii 80 și unde l-au găsit de gardă, neobosit, nopți la rând, în 1989, la salvarea împușcaților sau răniților revoluției.”, a transmis prof. V. SÂRBU.
„Dragul nostru, drum bun printre stele. Tu știi că toți te-am iubit și nu te vom uita.”, a mai scris acesta.
Medic primar din anul 1973, Nicolae Constantinescu a efectuat peste 8000 de intervenţii chirurgicale în domeniile chirurgiei generale, oncologiei, chirurgiei osteo-articulare, chirurgiei vasculare, urologice, endocrine, plastice şi reparatorii, începând cu stagiatura la Sanatoriul din Eforie Sud şi continuând cu spitalele Foişor, Dr. Şt. Stâncă, Construcţii, PTTR şi Colţea.
Profesor-invitat în 1990 la Universitatea Columbia, USA; în 1991 la Spitalul Cochin Paris; în 1992 la Universitatea din Udine, Italia; în 1993 la Spitalul Rotschild, Paris; în 1996 la Spitalul Grosshadern din München.
A urcat prin concurs toate treptele didactice până la cea de profesor universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, de unde s-a pensionat în anul 2001, la împlinirea vârstei de 65 de ani, rămânând, în continuare, profesor consultant.