În prima etapă a procesului de creare a vaccinului cercetătorii au izolat din sângele pacienţilor celule imune, denumite celule dendritice. Ulterior, au fost realizate vaccinuri individuale prin expunerea celulelor dendritice ale fiecărui pacient la propriul ţesut tumoral care a fost prelevat în urma unei intervenţii chirurgicale, scrie Agerpres.
Potrivit raportului, în timpul testelor efectuate de Universitatea din Pennsylvania pe 31 de femei care aveau cancer ovarian în stadiile 3 sau 4, vaccinul a determinat un răspuns pozitiv la 19 dintre ele, sistemul lor imunitar dezvoltând un răspuns antitumoral.
Dintre cele 19 paciente care au răspuns la acest tratament, 8 nu mai aveau o tumoră detectabilă la sfârşitul perioadei de cercetare şi au urmat mai departe un tratament de întreţinere cu acest vaccin, iar la una dintre ele s-a constatat o remisie completă a bolii după 42 de luni de tratament.
În cazul a 11 paciente care au răspuns la tratamentul cu respectivul vaccin, dar care încă mai aveau în organism reziduuri tumorale, s-a trecut la următoarea etapă a imunoterapiei, şi anume la tratamentul cu celule T.
În acest stadiu, s-au prelevat din sângele lor celule T care au fost stimulate în laborator şi apoi reinjectate în persoanele bolnave. Întrucât aceste celule T au fost deja educate de vaccinul cu celule dendritice să atace celulele tumorii, noul transfer de celule T a amplificat răspunsul antitumoral al sistemului imunitar. La 7 dintre cele 11 femei boala s-a stabilizat, iar una s-a vindecat complet.
Ambele tratamente au fost însoţite de administrarea de bevacizumab, un medicament ce controlează creşterea vaselor de sânge. Acest experiment deschide posibilitatea unor noi opţiuni de tratament în care să se combine diferite terapii.