”La începutul anului am fost diagnosticată cu o formă de cancer. Pe scurt (pentru că voi dezvolta subiectul cu altă ocazie), am primit cea mai mare palmă de la viață. Nu puteam să plâng, să îmi manifest frică sau emoțiile în vreun fel pentru că mama mea a trecut prin destule în viața ei și să mă vadă și pe mine la pămânț, ar fi distrus-o și mai tare decât vestea că unul dintre copiii ei are o boală ce poate ucide. Pandemia mi-a permis să fac puține seturi de analize, un medic m-a consultat înainte de starea de urgență, alți trei au primit doar analizele făcute înainte de nebunia globală, online.
Cei trei din urmă îmi spuneau că au avut cazuri cu analize asemănătore care au trecut peste, dar și cazuri care în 3 luni au murit. Înghețam după fiecare apel. Pentru prima dată m-am închis în mine, încercând să ascund cât mai adânc frică. Nopți la rând adormeam plângând cu gândul că dacă mor, cine mai are grijă de mama mea, de fratele meu?
Iubiții mei frumoși, dacă nu ați fi fost voi în lunile astea, nu șțiu în ce măsură starea mea psihică ar fi fost bună. Scriu cu lacrimi în ochi, de fericire că vă am în viața mea, pentru că voi, alături de familie, îmi sunteți bogăția. Mi-ați făcut cel mai mare cadou prin simpla prezență, suportul necondiționat și crizele de râs oferite. Să îmi trăiți voi mie, pentru că fără familie și fără voi prezentul ar fi fost cu totul diferit”, povestește Irina, potrivit Wowbiz.