Doctorul Farlez a explicat care sunt implicaţiile în fiecare dintre aceste zone şi cum acestea ar putea duce la o escaladare a violenţelor care să implice marile puteri militare ale lumii.
Kashmir: este o regiune din nordul peninsulei India, administrată de India, Pakistan şi China.
în ultimii 10 ani, decalajul de putere convențională dintre India și Pakistan a crescut simţitor, chiar dacă Pakistanul a încercat să atenueze diferența prin programul de înarmare nucleară. Din cauza acestei stări de fapt , tensiunile între cele două ţări vecine au rămas la un nivel scăzut până la demersurile primului ministru Narendra Modi pentru a reduce autonomia Kașmirului și pentru a schimba politicile de cetățenie în restul Indiei. Acești pași au provocat unele tulburări în India și au evidențiat tensiunile de lungă durată dintre capitalele New Delhi (India) și Islamabad (Pakistan).
Iran-Israel
Iranul și Israelul deja sunt într-un război de mică intensitate în Orientul Mijlociu, iar Iranul sprijină diverși insurgenţi, cum ar fi cei din Gaza, Liban, Siria, dar și în alte părți, în timp ce Israelul atacă forțele iraniene din regiune.
Israelul face pași în direcția construirii unei largi alianțe, la nivel diplomatic, împotriva Iranului în timp ce iranienii cultivă legături strânse cu milițiile și alți actori non-statali. Dacă Iranul decide să reia programul nuclear sau să atace mai puternic Arabia Saudită, Israelul ar putea să intensifice loviturile împotriva Iranului. Un astfel de conflict ar putea foarte ușor să capete implicații mai largi, amenințând alimentarea cu petrol, ceea ce ar putea face ca SUA sau Rusia să intervină.
Turcia
Legăturile dintre Turcia și SUA s-au îmbunătăţit vizibil în ultimul an, după ce SUA a dat undă verde Turciei să curețe granița siriană, unde existau trupe americane susținute de kurzi, dar apoi au amenințat Ankara cu sancțiuni, ceea ce a dus la noi tensiuni.
În tot acest timp, un arsenal de arme nucleare americane rămâne la baza Forțelor Aeriene din Incirlik. Anumite Declarațiile președintelui Erdogan au sugerat că are aspirații imense pentru Turcia, aspirații care ar putea include chiar și ambiții nucleare.
Starea relației dintre SUA și Turcia este precară iar unii se tem de viitorul alianței NATO, dar nimeni nu se așteaptă cu adevărat ca Erdogan să treacă la confiscarea armelor de la Incirlik.
Peninsula coreană
În urmă cu un an, exista speranța că negocierile dintre Statele Unite și Coreea de Nord pot reuși să reducă permanent tensiunile din peninsulă. Din păcate, problemele de bază din situațiile interne ale ambelor țări, împreună cu o necunoscută strategic, au împiedicat punerea la punct al oricărui acord. Tensiunile dintre cele două țări sunt acum la fel de ridicate ca în orice moment din 2017, iar alegerile din Statelor Unite ar putea împiedica viitoarele negocieri.
Donald Trump continuă a părea că speră la o înțelegere cu Coreea de Nord ceea ce ar putea îmbunătăți perspectivele sale electorale din noiembrie. Însă Coreea de Nord nu are niciun interes în termenii pe care îi oferă Trump și și-a manifestat din ce în ce mai clar dezinteresul Recent, Coreea de Nord a promis un „cadou de Crăciun” astfel că mulți din SUA au fost îngrijorați că ar fi vorba despre un test cu rachete nucleare sau balistice. S-a dovedit că nu este nimic de acest fel, dar dacă Coreea de Nord va decide să întreprindă un test nuclear, administrația Trump ar putea simți nevoia să intervină cu forță. În special, președintele Trump are reputația că abordează într-un stil foarte personal politica externă iar dacă liderul de la Casa Albă se va simți trădat de Kim Jong Un, atunci se va crea o situație extrem de incertă.
Marea Chinei de Sud
Relațiile dintre SUA și China sunt într-un punct precar. O înțelegere comercială între cele două ar putea să mai relaxeze tensiunile însă implemenarea acestora va fi adevărata problemă.
Dificultățile economice din China au pus în umbră (mai puține cheltuieli) unele programe de construcții navale în timp ce în SUA bugetul apărării a suferit reduceri.
În același timp, China a lucrat asiduu pentru a-și asigura relațiile cu Rusia, în timp ce Statele Unite au stârnit controverse atât cu Coreea de Sud, cât și cu Japonia, cei doi apropiați aliați din regiune.
În asemenea condiții, pare puțin probabil ca oricare dintre țări să riște conflictul. Dar președintele Trump s-a ocupat de o mare parte din președinția sa în confruntarea cu China și s-ar putea simți tentat să escaladeze situația în anul următor.
La rândul său, președintele Xi se confruntă cu perspectiva tulburărilor sociale, atât în inima provinciei Han, cât și în Xinjiang. Ambele părți au, așadar, stimulente pentru escaladarea diplomatică și economică, ceea ce ar putea duce la confruntare militară în zone precum Mării Chinei de Sud sau de Est.
Per total, analiștii spun că anul în 2020, persfectiva unei conflagrații este mică.