Unele DGASPC-uri redistribuie bani de la protecţia copilului către vârstnici şi persoane cu handicap

Ministerul Muncii şi Fundaţia SERA România au realizat, în cadrul proiectului european „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România”, primul recensământ al sistemului public de protecţie a copilului, care arată că acesta este susţinut integral din bugetul de stat, deşi consiliile judeţene, care au în subordine direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), ar trebui să aloce fonduri în acest scop.

Iniţiatorii studiului arată că, pornind de la analiza Legii bugetului de stat pe 2010 – Legea 11/2010, prin care, pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului pentru anul 2010, s-a acordat de la bugetul de stat suma de 653.051 mii lei şi a Legii bugetului de stat pe anul 2011 – Legea 286/2010 prin care s-a acordat suma de 644.190 mii lei în acelaşi scop, şi coroborând cu sumele primite de către DGASPC-uri de la bugetele judeţene şi locale în ambii ani luaţi în analiză, s-a constatat că sumele cu care consiliile judeţene şi cele locale finanţează sistemul de protecţie a copilului provin integral de la bugetul de stat.

„În urma studiului, a rezultat faptul că, în anul 2010, 71,43 la sută din DGASPC-urile respondente au dispus de o alocare bugetară suficientă, care nu a necesitat rectificări sau alte surse de finanţare. Restul DGASPC-urilor (28,57 la sută) şi-au acoperit cheltuielile prin: solicitări de rectificări bugetare (52,94 la sută), atragere de fonduri europene (18,75 la sută), reorganizare servicii (17,65 la sută) şi venituri proprii (12,5 la sută). În anul 2011 s-a constatat că doar 58,14 la sută din DGASPC-uri au proiectat bugete care nu au avut nevoie de rectificări. Celelalte 41,86 la sută din Direcţii şi-au acoperit necesarul prin: redistribuire de la alte capitole/ alineate (54,55 la sută), solicitare la rectificări bugetare (52,17 la sută), accesare de fonduri europene (35 la sută) şi venituri proprii (10 la sută)”, se arată în studiu.

Pe lângă faptul că autorităţile locale nu susţin financiar sistemul de protecţie al copilului, cercetarea de teren a arătat că în aproape 25 % dintre cazuri bugetul alocat copiilor este diminuat prin redistribuirea sumelor către vârstnici şi persoane cu handicap.

Alte articole

D.G.A.S.P.C Sector 2, la stăpân (EP.1)! Cum își bat joc primarul Radu Mihaiu și gașca lui de copiii cu dizabilități neuropsihice. Zeci de beneficiari ai Complexului de Servicii pentru Copilul cu Dizabilitati Neuropsihice rămași de luni bune fără tratament riscă acum să ajungă în stradă

10,5 miliarde de lei, contribuția BAT România la bugetul de stat în 2022

„Este de menţionat că, în cazul în care bugetul alocat persoanelor vârstnice sau persoanelor cu handicap nu este suficient, un procent de 23,68% din DGASPC redistribuie sume din bugetul alocat protecţiei copilului”, se arată în studiu.

Aceeaşi cercetare arată că DGASPC-urile pot beneficia cu greu şi de donaţii sau sponsorizări, din cauza normelor metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub aceste forme de către instituţiile publice, care prevăd o procedură de primire destul de anevoiasă şi care, în loc să faciliteze atragerea acestora, o îngreunează.

În cadrul cercetării au fost culese şi date referitoare la donaţiile şi sponsorizările de care au beneficiat Direcţiile (pentru centrele aflate în subordine) în cei doi ani analizaţi (2010 şi 2011).

Astfel, s-a observat atât scăderea numărului de DGASPC-uri beneficiare, cât şi a numărului de contracte şi a sumelor donate.

„Dacă în 2010 au beneficiat de donaţii şi sponsorizări 82,5 la sută din DGASPC-urile intervievate, în 2011 procentul acestora a scăzut la 80,49 la sută. De asemenea, numărul contractelor de donaţie/sponsorizare a scăzut de la 1.353 în anul 2010 la 1.112 în anul 2011. Aceeaşi tendinţă de scădere s-a resimţit şi în cuantumul donaţiilor primite, acestea scăzând de la 4.009.328 lei, în anul 2010, la 3.809.941 lei, în anul 2011”, se arată în studiu.

În acest context, iniţiatorii studiului recomandă modificarea legislaţiei, în sensul facilitării procedurii de înregistrare a donaţiilor şi sponsorizărilor de către instituţiile publice.