Parlamentul a adoptat în unanimitate propunerea prezentată de către Comisia pentru Dezvoltare Durabilă, cu 346 de voturi. Prin adoptarea propunerii, Ungaria a aderat la iniţiativa croată, ca parte a cooperării Alpi-Adriatica, care interzice culturile „poluate” şi are drept scop păstrarea regiunii fără OMG-uri. Judeţele croate au fost declarate fără OMG-uri la sfârșitul anului trecut, iar administraţia publică a emis o rezoluţie în această privință. Inițiativa Croaţiei este în armonie cu aspiraţiile similare ale Ungariei, aşa cum sunt acestea prevăzute în noua Constituţie.
Scopul iniţiativei croate este acela de a asigura o agricultură fără OMG, incluzând culturile agricole, creşterea animalelor şi producţia de alimente, precum şi conservarea biodiversităţii. Sunt astfel anticipate avantaje atât în domeniul sănătății, cât și în cel al turismului, în plus față de oportunitățile noi legate de exportul semințelor, recoltelor și alimentelor fără OMG.
Prin demersul său din această lună, Ungaria se alătură celorlalte țări europene care au interzis cultivarea OMG-urilor: Franța, Germania, Austria, Grecia și Luxemburg.
În Romania, suprafața cultivată cu organisme modificate genetic a scăzut treptat în ultimii ani, de la 6130 hectare în 2008, la 3243 Ha în 2009 și doar 822 Ha în 2010. Contactați de Greenpeace, câțiva dintre fermierii care au renunțat la cultivarea OMG au oferit drept motive productivitatea modestă și probleme la vânzarea recoltei.
Prin introducerea de noi substanțe toxice în natură, culturile modificate genetic pun în mare pericol biodiversitatea, transmite organizaţia pentru protecţia mediului. În același timp, acestea amenință activitatea apicultorilor români, a producătorilor locali de semințe, a micilor fermieri și a tuturor acelora care au ales agricultura tradițională.