Guvernul din Ungaria a anunţat că este dispus să achite gazele ruseşti în ruble, dacă va fi nevoie. O astfel de decizie este total opusă faţă de cea a Uniunii Europene care a refuzat o astfel de cerere din partea Moscovei.
„Nu vedem nicio problemă în plata în ruble. Dacă asta vor ruşii, vom plăti în ruble”, a anunţat miercuri la Budapesta, premierul ungar Viktor Orban, potrivit News.ro.
Rusa a ameninţat că va opri aprovizionarea cu gaze naturale a ţărilor ”neprietene” care refuză să plătească în ruble. Măsura ar afecta în principal Uniunea Europeană care este foarte dependentă de gaze naturale ruseşti.
Astfel, Ungaria devine prima ţară care rupe unitatea la nivel european în acest sens. Celelalte state membre UE au refuzat orice plată în ruble către Moscova, care caută, în acest fel să-şi susţină moneda.
De asemenea, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a estimat că UE nu are niciun rol de jucat în aprovizionarea cu gaze naturale, ”reglementată de un contract bilateral”.
”Voinţa Comisiei Europene (CE) de a avea un răspuns comun al ţărilor importatoare nu ne pare necesară”, a apreciat el.
Szijjarto susţine că Ungaria îşi va îndeplini „prima obligaţie de plată către Gazprom” la sfârşitul lunii mai, explicând că detaliile soluţiei tehnice sunt în curs de elaborare.
„Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură şi va rămâne sigură”, a spus Szijjártó.
De asemenea, Ungaria va decide cu privire la chestiunea plăţii aprovizionării cu gaze ruseşti în contactele cu Moscova şi nu intenţionează să urmeze exemplul altor ţări sau să cedeze presiunilor din partea conducerii UE.
Comisia Europeană a propus marţi celor 27 de state membre UE să înăsprească sancţiunile impuse Moscovei prin oprirea achiziţiilor de cărbune rusesc care reprezintă 45% din importurile UE şi prin închiderea porturilor europene pentru navele ruseşti.
În schimb, impunerea unui posibil embargo asupra petrolului rus – care reprezintă 25% din achiziţiile UE – şi gazelor naturale ruseşti – care reprezintă 45% din importurile UE – este negociată dur între stetele membre UE. În afară de Ungaria, Germania şi Austria şi-au exprimat în mod public reticenţa.