Szijjarto a spus că ţara sa nu este pregătită să sacrifice interesele celor 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice.
Budapesta a prezentat mai multe propuneri de amendamente la declaraţia potrivit căreia Ucraina trebuie să-şi respecte obligaţiile faţă de minorităţi în conformitate cu dreptul internaţional, iar câteva propuneri s-au bazat pe principiile Consiliului Europei şi ale ONU, informează Agerpres.
”Întrucât aceste propuneri au fost respinse, noi nu am avut altă variantă decât aceea de a vota contra declaraţiei”, a precizat şeful diplomaţiei ungare.
Privarea de drepturi a unei minorităţi ce aparţine unuia dintre statele membre ale NATO ar fi meritat cel puţin să fie menţionată într-un asemenea document, a subliniat Peter Szijjarto, care a adăugat că declaraţia trebuie să includă o clauză privind restabilirea drepturilor respective, potrivit Agerpres.
Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei. Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.