Amendamentele, care limitează în principal competenţele Curţii Constituţionale, au fost adoptate cu 265 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 33 de abţineri. Sâmbătă, Uniunea Europeană a atras atenţia Ungariei că planul de modificare a Constituţiei riscă să încalce principiile statului de drept, recomandând sesizarea Comisiei de la Veneţia.
La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, îi ceruse vineri premierului Viktor Orban, într-o conversaţie telefonică, să rezolve preocupările privind statul de drept, înaintea votului din Parlament, informează Mediafax. Criticii susţin că Guvernul conservator ungar încearcă, prin modificarea Constituţiei, să intensifice controlul asupra unor instituţii-cheie – Banca centrală, Curtea constituţională şi structurile care monitorizează mass-media. La originea iniţiativei se află partidul de guvernământ, Fidesz, care are o majoritate de două-treimi în Parlament.
Preşedintele Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, ceruse Ungariei să amâne votul pe tema amendamentelor constituţionale. Răspunzând criticilor, premierul Viktor Orban i-a trimis o scrisoare preşedintelui CE în care oferea asigurări că Ungaria va respecta valorile fundamentale europene. „Aş vrea să confirm angajamentul deplin al Guvernului şi Parlamentului Ungariei pentru respectarea normelor şi reglementărilor europene”, a scris Orban.
Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, îl îndemnase pe Viktor Orban ca, în contextul preocupărilor interne şi internaţionale, să ceară urgent avizul Comisiei de la Veneţia în privinţa amendamentelor constituţionale propuse.
Patru state UE – Germania, Olanda, Finlanda şi Danemarca – i-au cerut vineri preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să propună un mecanism european de intervenţie împotriva ţărilor membre suspectate că încalcă principiile statului de drept şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Principalele modificări aduse Constituţiei Ungariei
Aceasta este cea de-a cincea modificare a legii fundamentale după intrarea în vigoare pe 1 ianuarie 2012, informează Mediafax.
1 – Rolul Curţii Constituţionale: instanţa nu va mai putea examina legile adoptate de Parlament pentru modificarea Constituţiei decât ca formă, nu pe fond.
De asemenea, Curtea Constituţională nu mai are dreptul să se raporteze la deciziile luate înainte de intrarea în vigoare a noii Constituţii, practic înainte de 1 ianuarie 2012. Astfel, instanţa constituţională va renunţa la 22 de ani de jurisprudenţă.
2 – Rolul preşedintelui ţării: trebuie să promulge modificările aduse Constituţiei. Poate refuza acest lucru doar pe baza unor argumente privind forma.
3 – Familia: familia reprezintă entitatea formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, cu sau fără copil. Legea, considerată prea restrictivă, fusese respinsă de Curtea Constituţională.
4 – Educaţia superioară: amendamentul introduce în Constituţie contractele cu studenţii, care, dacă beneficiază de locuri subvenţionate de stat, trebuie să rămână în Ungaria după obţinerea diplomei.
5 – Autorităţile locale au dreptul să evacueze din locuri publice persoanele fără domiciliu fix. Curtea Constituţională anulase această lege, considerând că încălca principiul demnităţii umane.
6 – Religii: Parlamentul, nu justiţia, are sarcina recunoaşterii sau nu a religiilor.
7 – Alegeri: campania electorală va fi scurtată şi limitată doar la televiziunile publice, finanţate din bugetul de stat, gestionat de Guvern.
8 – Justiţie: preşedintele Oficiului naţional al justiţiei (OBH) va avea dreptul să decidă mutarea proceselor oriunde în ţară.
„Modificările aduse Constituţiei Ungariei stârnesc preocupare în legătură cu respectarea statului de drept, a reglementărilor UE şi a normelor Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi de Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei.