1. Creşterea salariilor din iunie nu e sigură. Deşi respectiva creştere a fost menţionată atât de Traian Băsescu cât şi de toţi liderii partidelor de la guvernare, „reîntregirea” lefurilor depinde totuşi de datele economice ce vor fi făcute publice în aprilie. Culmea e că exact acelaşi lucru l-a tot spus Emil Boc încă din toamna lui 2011.
2. Micşorarea CAS-ului, dacă se va face, se va pune în practică abia după creşterea salariilor. Nu pentru că n-a fost pomenită de Băsescu, ci pentru că, nu-i aşa, recuperarea lefurilor e trecută în programul de guvernare, deci are întâietate.
3. Sorin Blejnar mai are cel mult o lună de stat la şefia ANAF. Demiterea sa va fi de mare efect, e păcat să fie irosită aiurea. MRU a cerut organelor fiscale să strângă două miliarde de euro în două luni prin combaterea puternică a evaziunii fiscale. Misiunea e imposibilă, înseamnă colectarea a peste 33 de milioane de euro pe zi. La jumătatea perioadei, nu s-au înregistrat mari victorii de etapă. Ici, colo garda financiară găseşte 20.000 de fire de garoafe fără acte, vama prinde o tonă de benzină neaccizată pe graniţă, dar atât. Când se va trage linia şi se va face bilanţul, va fi nevoie să cadă capete, iar capul arogantului Blejnar e perfect.
4. Negocierile cu UDMR pe tema facultăţii de medicină în limbă maghiară din Târgu Mureş nu s-au încheiat, doar s-au amânat, subiectul tranşat brusc producea prea multe daune electorale PDL-ului în Transilvania. Pur şi simplu, chestiunea a fost amânată prin uimitoarea punere în dezbatere publică a unei viitoare hotărâri de guvern pe această temă. Peste zece zile poate moare măgarul, adică ori se înmoaie UDMR-ul, ori rectoratul, ori o parte a opiniei publice.
5. Mihai Răzvan Ungureanu, prin câteva declaraţii şi măsuri, a intrat într-un conflict surd cu Elena Udrea şi cu Anca Boagiu. Pe termen scurt, pentru premierul Ungureanu, acest lucru e dăunător, dar, pe termen lung, pentru viitorul candidat la preşedinţie Ungureanu conflictul e un lucru foarte bun.