Parlamentarii europeni au adoptat luna trecută proiectul Comisiei Europene, pentru a proteja industria creativă a Europei, care valorează anual 915 miliarde de euro (1.000 de miliarde de dolari) şi are 11,65 de milioane de angajaţi.
Negocierile pentru reformă au fost marcate de un lobby intens din partea companiilor de tehnologie îngrijorate de povara administrativă şi de impactul asupra veniturilor şi din partea artiştilor, publisherilor şi interpreţilor care au solicitat compensaţi corecte.
Noile reglementări vor forţa Google şi alte platforme online să semneze acorduri de licenţiere cu muzicienii, interpreţii, autorii, publisherii de ştiri şi jurnaliştii pentru utilizarea online a lucrărilor lor.
YouTube, instagram şi alte platforme vor trebui să instaleze filtre pentru a împiedica utilizatorii să descarce materiale cu copyright. Criticii afirmă că vor fi afectate mai degrabă companiile mici decât cele mari.
Finlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Polonia şi Suedia au anunţat că vor vota luni împotriva reformelor, dar opoziţia lor nu va afecta propunerea, dacă o ţară majoră din UE nu va interveni pentru a forma o minoritate de blocaj.
”Regretăm că directiva nu creează un echilibru corect între protejarea drepturilor proprietarilor şi interesele cetăţenilor UE şi ale companiilor”, au arătat ţările respective într-un comunicat, cu excepţia Suediei.
Belgia şi Slovenia se vor abţine, iar Estonia a anunţat că nu are un punct de vedere pentru că guvernul său abia a venit la putere.