Înlăturat de la putere în 2000, Slobodan Miloşevici a încetat din viaţă în 2006, în timp ce era judecat la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, iar soţia şi copiii săi au fugit în Rusia. Reformiştii care au urmat la putere în Serbia i-au acuzat pe Milosevic şi apropiaţii săi că au furat milioane de euro din vistieria statului şi au transferat ilegal fonduri importante în Cipru. Totuşi, investigaţiile oficiale în acest scop nu au dus nicăieri.
În decizia adoptată marţi şi făcută publică miercuri, Consiliul UE a explicat că nu mai sunt motive pentru a continua blocarea averilor, deoarece Miloşevici personal, familia sa şi câţiva foşti aliaţi apropiaţi ‘nu mai reprezintă o ameninţare pentru consolidarea democraţiei’.
Nu se ştie la ce fonduri ar putea avea acces familia lui Miloşevici ca urmare a deciziei Consiliului de a renunţa la îngheţarea averilor impusă în 1999, în contextul raidurilor NATO ce au vizat încetarea campaniei forţelor sârbe împotriva etnicilor albanezi din Kosovo.
Citeşte şi Borislav Miloşevici, fratele fostului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, a murit la 79 de ani
Zarko Korac, fost ministru în primul guvern post-Miloşevici, s-a declarat ‘furios şi păcălit’ de decizia UE, susţinând că banii furaţi în timpul regimului acestuia – ‘cu siguranţă de ordinul miliardelor’ – s-au regăsit în mare parte sub forma privatizărilor ce au urmat plecării sale de la putere.
În schimb, Partidul Socialist, condus pe vremuri de Slobodan Miloşevici şi în prezent membru al coaliţiei guvernamentale proeuropene, a salutat decizia, menţionând că, dacă acuzaţiile privind averile lui Miloşevici ‘ar fi fost măcar în parte adevărate, s-ar fi dovedit’.
Serbia aspiră să devină membră a UE, lucru care nu este însă de aşteptat să se întâmple decât după 2020.