Uniunea Europeană vrea să TAIE FINANŢĂRILE băncilor ruseşti

Marţi, miniştrii de externe din cele 28 de ţări membre ale UE au mandatat Comisia Europeană pentru a finaliza un document privind eventuale sancţiuni care să afecteze mai multe sectoare ale economiei ruse, document ce a fost transmis miercuri seara către capitalele statelor membre.

Joi, ambasadorii celor 28 de state ale UE erau reuniţi la Bruxelles pentru a evalua diferite opţiuni. Nici o decizie nu va fi luată şi o nouă reuniune este prevăzută pentru marţea viitoare, au afirmat surse europene.

Orice decizie necesită unanimitate din partea statelor membre. În timp ce unele insistă de săptămâni pentru adoptarea unor sancţiuni de anvergură împotriva economiei ruse, altele s-au arătat în continuare reticente, de teama unor consecinţe pentru propria lor economie.

Ambasadorii trebuie în schimb să decidă întărirea palierului cu sancţiuni punctuale, cel privind personalităţi şi entităţi vizate de interdicţia de a călători în UE şi blocarea de bunuri. Ei trebuie să adauge noi nume pe listă, care are deja 72 de personalităţi ruseşti sau ucrainene proruse. Lista ar urma să fie publicată vineri sau sâmbătă.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Referitor la eventuale sancţiuni economice, documentul abordează în detaliu accesul pe pieţele financiare, dar şi apărarea, bunurile cu dublă folosinţă – civilă şi militară – şi tehnologiile sensibile, îndeosebi din domeniul energiei.

Sectorul financiar ar fi cel mai afectat. Comisia Europeană are în vedere interdicţia, pentru orice persoană din UE, de a investi în titluri din domeniul datoriei şi în acţiuni emise de către instituţiile financiare ruseşti care au peste 50 % capital de stat, potrivit FT. Anul trecut au fost emise obligaţiuni în valoare de circa 7,5 miliarde de euro de către aceste bănci pe pieţele europene.

Bruxellesul sugerează, de asemenea, ca băncile ruseşti să fie împiedicate să emită noi produse financiare pe pieţele financiare europene, pentru ca ele să nu poată ocoli sancţiunile ridicând fonduri de la non-europeni, îndeosebi via City-ul londonez.

Aceste sancţiuni ar merge prin urmare mult mai departe decât cele luate de SUA, care au decis săptămâna trecută să adauge pe lista lor de sancţiuni Gazprombank, banca gigantului gazier Gazprom, şi banca publică rusă VEB.

Documentul propune, de asemenea, interzicerea exportului de ”tehnologii sensibile”, îndeosebi în sectorul energiei, strategic pentru economia rusă. Potrivit FT, ar fi vizate trei tipuri de echipamente furnizate de către europeni: forajul în ape adânci, explorarea în Arctica şi extracţia gazelor de şist.

O altă opţiune constă într-un embargo privind vânzările de arme, chiar dacă exporturile europene către Rusia sunt de zece ori mai mici decât cele ale Rusiei către ţările UE. În timp ce Franţa insistă să livreze prima navă portelicopter Mistral către Rusia, Comisia Europeană preconizează scutirea contractelor existente şi limitarea măsurii la contracte viitoare.

În ce priveşte bunurile cu dublă folosinţă, care ar reprezenta în fiecare an exporturi de circa 20 miliarde de euro ale UE către Rusia, Comisia Europeană recomandă o concentrare pe patru sectoare, inclusiv ”materiale speciale”, unele maşini-unelte şi electronică de înaltă performanţă.