Uniunea Scriitorilor, evacuată din sediul din Bucureşti, revendicat de urmaşii familiei Monteoru

Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru (Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, n.r.). Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat. Decizia este irevocabilă.

„Trebuie să evacuăm sediul, probabil nu într-un termen foarte lung. Am primit notificarea alaltăieri după-masă (pe 20 februarie, n.r.). Am avut foarte multe procese, acesta este de evacuare. Este ultima instanţă, nu se mai poate face nimic”, a declarat vineri, Nicolae Manolescu.

El a precizat că au fost demarate procedurile pentru mutarea din Casa Monteoru într-un alt imobil aflat în spatele Casei Vernescu, situată tot pe Calea Victoriei, dar la numărul 133.

„Avem unde să ne ducem, în clădirea din spatele Casei Vernescu, care a fost reabilitată pe dinăuntru. Avem unde ne duce. Nu asta este problema. Sigur că nu mai sunt spaţiile de aici (din Casa Monteoru, n.r.), nu mai avem sală în care să putem să facem lansări de carte, dar asta e. Ce să facem?!”, a spus Nicolae Manolescu.

Nicolae Manolescu a fost întrebat şi dacă a discutat cu reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti sau cu cei ai Guvernului despre o posibilă răscumpărare a Casei Monteoru de la actualii proprietari, pentru darea din nou în folosinţa USR. O astfel de situaţie s-a întâmplat în cazul actualului sediu al Uniunii Teatrale din România (UNITER), care a fost retrocedat în 2006 fostului proprietar, iar, un an mai târziu, Primăria Municipiului Bucureşti a cumpărat clădirea, pentru suma de 2,3 milioane de euro – fără taxele aferente tranzacţiei, şi a dat-o din nou în folosinţă UNITER.

„Asta se întâmpla în vremuri mai bune decât acum. Şi nu este vorba de acelaşi tip de imobil. Ăla (sediul UNITER, n.r.) e un imobil oarecare să zic aşa, iar ăsta (Casa Monteoru, n.r.) este imobil de patrimoniu. Eu nu cred că cineva, la ora actuală, Primăria sau Guvernul ar avea bani să răscumpere un asemenea imobil (Casa Monteoru, n.r.). Nu ştiu, nu cred. Cel puţin acum trei-patru ani, când a început balamucul, noi ne-am interesat. Am întrebat, am vorbit cu Caramitru, el a prins vremuri bune şi era o clădirea banală, a cărei răscumpărare a costat câteva milioane, aici e vorba de mai mult, presupun”, a spus Nicolae Manolescu.

Pe de altă parte, Elena Ciurezu, avocatul moştenitorilor Casei Monteoru, a confirmat vineri, pentru MEDIAFAX, că a fost trimisă la USR notificarea prin care scriitorii trebuie să părăsească imobilul Casa Monteoru.

„Decizia este irevocabilă, nu mai există nicio cale de atac”, a spus Elena Ciurezu, precizând că moştenitorii – Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru – vor să intre cât mai repede în posesia imobilului. „Casa Monteoru este în continuare lăsată în paragină (de USR, n.r.) şi vrem să intrăm cât mai repede în posesia ei”, a spus Elena Ciurezu.

Întrebată dacă există vreun proiect al moştenitorilor pentru readucerea Casei Monteoru în circuitul cultural public, Elena Ciurezu a spus: „Este prematur să vorbesc eu despre planurile moştenitorilor. Ştiu că, la un moment dat, se dorea să se facă un muzeu. Acum, important este să intre în posesia imobilului, să se renoveze. Imobilul este într-o stare jalnică, iar renovarea presupune o serie de eforturi financiare susţinute, pentru că, atunci când s-a făcut expertiza la faţa locului, s-a văzut foarte clar situaţia în care se află imobilul. Sunt crăpături în pereţi în care îţi intră mâna. Nu e uşor de renovat”, a spus Elena Ciurezu.

Ea a precizat că, în acest moment, s-au finalizat toate litigiile privind restituirea Casei Monteoru moştenitorilor. „În cazul în care Uniunea Scriitorilor nu vrea să evacueze de bunăvoie imobilul, va trebui să ajungem probabil la o evacuare”, a explicat Elena Ciurezu.

Pe de altă parte, întrebată dacă moştenitorii au primit vreo ofertă din partea autorităţilor române pentru o eventuală răscumpărare a Casei Monteoru, Elena Ciurezu a spus: „Nu există o astfel de variantă. Nu a existat niciodată o propunere din partea Primăriei în acest sens”.

Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul din Calea Victoriei – Casa Monteoru a Uniunii Scriitorilor din România să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, care la momentul respectiv au acuzat Uniunea că a lăsat clădirea să se degradeze.

Procesul a fost deschis pe 29 ianuarie 2009, pe Legea 10/ 2001, de Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, în calitate de reclamanţi, împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti – proprietarul imobilului din Calea Victoriei, cunoscut cu denumirea de Casa Monteoru şi dat în folosinţă Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. Instanţa a admis cererea moştenitorilor şi a dispus restituirea clădirii şi a terenului în natură, decizia fiind atacată cu recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a dat din nou câştig de cauză moştenitorilor familiei Monteoru.

Acţiunea în instanţă a fost deschisă după ce, în anul 2006, moştenitorii au obţinut de la Ministerul Finanţelor anularea actului prin care imobilul respectiv a fost donat statului român.

Moştenitorii Casei Monteoru arătau că actul de donaţie a Casei Monteoru, dintre Elena Lascar Catargi, fiica lui Grigore C. Monteoru, şi ARLUS (Asociaţia Română a Legăturilor cu Uniunea Sovietică) s-a făcut în condiţiile în care Elena Lascar Catargi a fost ameninţată cu arma şi forţată să doneze imobilul, cu tot ce exista în el.

De asemenea, aceştia au făcut solicitare la Primăria Municipiului Bucureşti pentru restituirea imobilului, ulterior adresându-se instanţei, în baza legii 10/ 2001.

Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, au fost cele care au revendicat Casa Monteoru, în calitate de „moştenitori direcţi” ai lui Grigore Monteoru.

Uniunea Scriitorilor din România (USR) este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR), care a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire până în martie 1949. USR a folosit Casa Monteoru începând din 1952, iar în 1997, Primăria a dat imobilul în folosinţa Uniunii pentru o perioadă de 49 de ani, potrivit reprezentanţilor USR.

Potrivit site-ului www.uniuneascriitorilor.ro, casa Monteoru-Catargi, în prezent sediul Uniunii Scriitorilor, a fost construită în 1874, de Alecu Niculescu, şi moştenită de fratele său, Nicolae Niculescu. Casa a fost cumpărată în 1883 de marele proprietar funciar Grigore C. Monteoru (1831-1898), cel care a înfiinţat – pe moşia sa – staţiunea Sărata Monteoru din Buzău. La scurt timp de la achiziţionarea ei, între 1887-1889, arhitectul Nicolae Cuţarida renovează radical clădirea, amenajând interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane pictate în stuc, cu lambriuri din esenţe rare, cu scară monumentală.

Saloanele mari, cu oglinzi, aveau pereţii tapisaţi cu mătase franţuzească, iar mobilierul era adus de la Paris. În micul parc din faţa casei, Grigore Monteoru a amplasat trei statui pe care le adusese din Grecia, cărora li s-au adăugat încă două, realizate în 1898 de sculptorii Ion Georgescu şi Ion Valbudea, înfăţişând agricultura şi industria românească (acestea din urmă au dispărut în 1917).

După Primul Război Mondial, casa a adăpostit, un timp, Legaţia Poloniei (în 1923), rămânând apoi în posesia fiicei lui Grigore Monteoru, Elena, şi a soţului ei Lascăr L. Catargi până în 1949, când a fost naţionalizată, se mai spune pe site-ul USR.

În prezent, USR cuprinde 2.400 de membri care activează în cele 12 filiale regionale organizate în România şi în filiala Chişinău.