Universitatea Bucureşti critică anumite prevederi din ordonanţa care modifică Legea Educaţiei

Conducerea Universităţii Bucureşti susţine că nu a fost consultată nici în privinţa elaborării OUG 49/2014, nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor, potrivit unui comunicat emis de instituţia de învăţământ.

„Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3.000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc. Considerăm nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti”, susţine UB.

Reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior apreciază că această OUG aduce şi o serie de clarificări „binevenite”, precum posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10% cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali, posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – să plătească şcolarizarea ş.a.

Însă, în opinia UB, premisele eliminării incompatibilităţilor dintre funcţiile de conducere în universităţi şi demnităţile publice deschid calea cumulării funcţiilor de rector şi senator, deputat, ministru, ceea ce va duce la o şi mai puternică „politizare a învăţământului superior românesc”.

Alte articole

Fără telefoane mobile la şcoală. Guvernul impune interdicţia după un raport UNESCO

Legea care le interzice profesorilor să facă meditații cu elevii pe care îi au la clasă. Cadrele didactice trebuie să semneze declarații pe propria răspundere

În ceea ce priveşte durata exercitării funcţiei de rector, UB afirmă că specificaţiile „limpezi” ale Legii educaţiei (art. 213) privind durata pentru care o persoană poate exercita funcţia de rector în aceeaşi universitate sunt înlocuite cu „precizări neclare, interpretabile” ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat.

„Specificările privind statutul legal şi organizarea instituţiilor private de învăţământ superior ridică semne de întrebare referitoare la favorizarea acestora ca entităţi strict comerciale, degrevate de responsabilitatea publică a misiunii asumate. (Pct. 34, 36, 37). Este neclară formula de reorganizare a învăţământului postliceal. Se stipulează că se pot înfiinţa şcoli postliceale în colegii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Universităţile nu mai organizează, după implementarea sistemului Bologna, învăţământ superior de scurtă durată prin colegii. Dacă se intenţionează oferirea acestei oportunităţi (înfiinţarea de şcoli postliceale) pentru universităţi, atunci nu se justifică precizarea existenţei colegiilor. Prevederea e importantă, deoarece din anul universitar 2015-2016 universităţile pot solicita finanţare de la buget pentru aceste şcoli postliceale (învăţământ terţiar non-universitar). Organizarea programelor de învăţământ postliceal în contexte instituţionale diferite – şcoli postliceale, licee, colegii din universităţi – decredibilizează deopotrivă această formă de instruire cât şi instituţiile care o patronează. (Pct. 4-7)”, susţine conducerea UB.

Posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, „grevează” asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale.

„Universitatea din Bucureşti nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituţii al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat. Nu există temeiuri didactice pentru a delega astfel de atribuţii universităţilor”, se mai arată în comunicatul de presă.

În opinia reprezentaţilor instituţiei de învăţământ superior, introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de 2 ani (care nu este încă reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura) şi programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta ‘decât o schemă de tranziţie’.

„Aceasta nu este clară în momentul de faţă, de vreme ce masteratul didactic nu este reglementat la nivel naţional, aşa cum ar trebui să fie (planuri cadru de învăţământ, bugetare, condiţii de acreditare etc.). Considerăm inoportună, contrară recomandărilor europene şi în dezavantajul calităţii educaţiei, continuarea pregătirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existenţa acestei duble posibilităţi de calificare (prin liceu sau prin studii superioare) creează inechităţi şi discriminări între cadre didactice care predau la acelaşi nivel (învăţământ preşcolar şi primar), dar şi între aceştia şi colegii lor de la gimnaziu sau liceu, care sunt eventual calificaţi prin nivel master. A pune semnul egal între studii masterale şi studii liceale este un demers riscant, incorect şi în defavoarea calităţii procesului de învăţământ”, mai susţine sursa citată.

De asemenea, potrivit UB, programele doctorale oferite cu frecvenţă redusă, cu argumentarea creşterii accesului la studii doctorale pentru categorii mai largi de candidaţi aflaţi în plină dezvoltare a carierei, „creşte riscurile unor interpretări mult prea informale” date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună.

Totodată, UB şi-a arătat îngrijorarea faţă de posibila diminuare a rolului ARACIS în procesul de asigurare externă a calităţii educaţiei universitare în condiţiile în care mecanismele instituţionale orientate către acest scop trebuie să devină, din perspectiva culturii calităţii, mecanisme de transparentizare şi credibilizare a serviciilor oferite de către instituţiile de învăţământ superior.

Nu în ultimul rând, UB subliniază că se „disociază ferm” de formulările prezente în comunicatul emis de către Consiliul Naţional al Rectorilor care ‘blamează aprioric, în termeni incalificabili’, situările critice faţă de OUG 49/2014.

„Credem că formaţia academică este incompatibilă cu astfel de practici de discreditare a unor puncte de vedere alternative. Atragem totodată atenţia că recentele iniţiative de legiferare în domeniul educaţiei sau care vizează şi instituţiile de învăţământ – amintim în acest context şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 720/2014 – amputează sever autonomia universitară, principiul fundamental al unei construcţii durabile şi cu perspective de dezvoltare a instituţiilor academice. UB solicită Ministerului Educaţiei Naţionale rediscutarea chestiunilor menţionate şi remedierea carenţelor semnalate în OUG 49/2014”, mai declară conducerea UB.

Citeşte şi: VESTE EXTRAORDINARĂ pentru cei care nu s-au prezentat la BACALAUREAT sau nu au promovat