„În contextul discuției despre implicarea Serviciului Român de Informații în justiție, Uniunea Națională a Judecătorilor din România pune la dispoziția opiniei publice un document comunicat asociației de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competențelor SRI în zona justiției. (…) Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării ca, în baza Legii 544/2001 privind accesul de informatii publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția”, se precizează într-un comunicat al UNJR.
Conform aceleiași surse, din răspunsul oficial al CSAT rezultă că atribuțiile instituțiilor abilitate în domeniul combaterii corupției și crimei organizate au ca repere centrale Legea 51/1991 privind securitatea națională a României.
„Argumentând că ‘elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen’, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 ‘CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate’. Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetățenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competențele unor instituții ale statului”, se mai arată în comunicatul UNJR.
În scrisoarea CSAT prezentată de UNJR se menționează că, ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care definea corupția ca vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea „că una din principalele direcții de acțiune ale SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte”.
În opinia UNJR, din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI sarcini „care nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor ‘persoane corupte’ în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.
„Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură și fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoștință de conținutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justiție”, se mai menționează în comunicat.
În scrisoarea CSAT se mai precizează că relațiile de cooperare interinstituțională ale serviciilor de informații cu organele de urmărire penală, în ceea ce privește combaterea corupției și criminalității organizate, s-au materializat, printre altele, în schimburi de informații cu Ministerul Public și constituirea de echipe mixte pentru contracararea riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional.
„Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituțiilor implicate informații privind componența, competența, modul de acționare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informațiile legate de acestea sunt clasificate. (…) UNJR și AMR au atras atenția, încă din 2015, că interferența SRI în justiție în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept și democrația din România, impunându-se de urgență lămurirea tuturor aspectelor privind interferența și relația dintre servicii secrete și justiție, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetățenilor și a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect”, se mai arată în comunicatul UNJR.