„Dată fiind situaţia actuală, UNJR consideră oportună crearea unei astfel de structuri care să investigheze numai magistraţi pentru a asigura protejarea judecătorilor şi chiar a procurorilor de orice presiuni venite din partea altor procurori, pe de-o parte, dar şi pentru a evita situaţii în care afinităţile sau, dimpotrivă, adversităţile locale între procurori sau judecători ar putea afecta imparţialitatea anchetelor ce îi privesc pe magistraţi”, a susţinut UNJR în poziţia trimisă ministrului Justiţiei.
Un serviciu creat special pentru anchetarea magistraţilor există deja în interiorul DNA, mai precizează Uniunea, însă din cauza modului de accedere în DNA, respectiv procurori tineri, fără experienţă, „s-a ajuns ca procurori cu experienţă de nivel de judecătorie să ancheteze judecători de curte de apel, ceea ce nu este normal”.
Potrivit UNJR, într-o speţă, procurorul şef DNA al unei structuri locale a anchetat din 2012 până în 2016 patru judecători, unii de la curtea de apel locală, şi i-a trimis în judecată, aceştia fiind suspendaţi din funcţie aproape doi ani. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a restituit definitiv cauza la parchet, constatând grave încălcări ale procedurilor şi drepturilor fundamentale ale celor cercetaţi.
„De exemplu, judecătorul de cameră preliminară de la ICCJ a constatat definitiv că procurorii care au întocmit rechizitoriul în cauză au încălcat principii fundamentale ale independenţei justiţiei şi statului de drept, cum au fost: secretul deliberării, confidenţialitatea client-avocat, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al celor patru judecători. După restituire, dosarul a fost preluat de DNA Structura Centrală şi clasat pe motiv că „fapta nu există”. Conducerea DNA nu doar că nu a luat nicio măsură împotriva celor doi procurori care au făcut acel dosar, dar pe procurorul şef l-a promovat în Structura centrală a DNA, la Bucureşti”, arată UNJR.
Uniunea transmite că astfel de anchete neprofesioniste şi abuzive constituie factori de presiune la adresa tuturor judecătorilor, cu implicaţii directe asupra dreptului celor acuzaţi la un proces echitabil.
În aceste circumstanţe, înfiinţarea unei structuri specializate autonome, în cadrul Parchetului General, având competenţă exclusivă de efectuare a urmării penale pentru fapte săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora, ar elimina riscurile.
Drept condiţii pentru accederea în această structură, UNJR arată că aceasta poate fi birou, serviciu sau secţie, în functie de numărul de infracţiuni comise de magistraţi, în această structură pot promova procurori cu minim 18 ani vechime, care au activat cel puţin cini ani la curţile de apel, numirea în aceste funcţii se face de către Plenul CSM, în urma unui concurs şi a unui interviu live susţinut în faţa acestuia, numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată, se interzice expres în lege delegarea sau detaşarea unui procuror în această structură, iar după expirarea mandatului, procurorii din această structură îşi păstreaza gradul de procuror ICCJ.