Aceşti angajaţi au raportat câteva motive pentru care au preferat să desfăşoare activităţi independente: oportunităţi convenabile (23%), continuarea unei afaceri de familie (16%), practica uzuală în domeniu (15%), ore de muncă flexibile (11%), imposibilitatea de a găsi un loc de muncă (11%) şi la solicitarea fostului angajator (2%).
Ca principale dificultăţi, angajaţii care desfăşoară activităţi independente au menţionat: povara administrativă ridicată (13%), perioade în care nu au clienţi, comenzi sau proiecte în derulare (12%), întârzierea sau lipsa plăţilor (12%), perioade de dificultăţi financiare (9%), lipsa influenţei în stabilirea preţurilor (8%), lipsa venitului în cazul îmbolnăvirii (8%). Aproape o treime (28%) au raportat că nu se confruntă cu dificultăţi, potrivit Agerpres.
Citeşte şi Românii, pe ultimul loc în UE după participarea la programele de educaţie sau formare profesională
În 15 state membre ale UE, „oportunităţile convenabile” reprezintă cel mai frecvent motiv menţionat pentru a desfăşura activităţi independente, cel mai ridicat procent fiind înregistrat în Bulgaria (42%), Italia (39%) şi Ungaria (36%). În trei ţări – Belgia (28%), Germania (21%) şi Letonia (20%) – cel mai frecvent motiv a fost „practica uzuală în domeniu”, iar în alte trei – Polonia (27%), Grecia (25%) şi Spania (24%) – este predominantă „continuarea unei afaceri de familie”, informează Agerpres.
„Imposibilitatea de a găsi un loc de muncă” a fost menţionată ca fiind cea mai frecventă cauză în România (38%) şi Cipru (25%), iar în şase state – Austria (40%), Danemarca (35%), Marea Britanie (27%), Luxemburg şi Franţa (ambele cu 26%) s-au citat „alte motive”.