Unul din doi români vrea ca religia să devină materie obligatorie în școli

„În același timp, 64% dintre respondenții care au participat la studiul reprezentativ național consideră că în școli ar trebui să fie predată și istoria religiilor”, se precizează într-un comunicat al Reveal Marketing Research.

În ceea ce privește religia, bărbații sunt cei care dezaprobă în mai mare măsură caracterul obligatoriu al acestei materii. La nivel regional nu se observă diferențe semnificative ale percepției față de tematica investigată. Studiul relevă însă că nu există diferențe statistice de atitudine între grupurile de apartenență religioasă.

SCENE ŞOCANTE în Constanţa: Piesă de TEATRU cu DECAPITĂRI la o şcoală ortodoxă VIDEO

Pe de altă parte, analiza Reveal Marketing Research arată că 7 din 10 români consideră că religia ar trebui să fie predată de absolvenți ai facultăților de teologie. „Așadar, indiferent de caracterul obligatoriu al predării acestei materii în școli, cei mai mulți dintre respondenți văd ca fiind necesară predarea de către o autoritate în domeniul respectiv”, se mai arată în comunicat.

Alte articole

România „educată” şi după Iohannis: 84.000 de elevi amărâţi au primit bani de manuale cu puţin înainte de vacanţa de vară

Ministrul Educaţiei explică ce perioadă de timp trebuie alocată temelor, în funcţie de ciclul şcolar

Cât privește nivelul studiilor, ideea predării religiei ca materie obligatorie este susținută într-o mai mare măsură de persoanele cu studii primare și medii față de cele cu studii superioare.

Din analiza aspectelor investigate în rândul populației au reieșit trei segmente omogene care definesc curente de gândire diferite. Cel mai numeros segment, al celor interesați de religie, acoperă jumătate din populația României. Este vorba despre acele persoane pentru care primează ca importanță atât predarea religiei în mod obligatoriu, dar și predarea materiei de către un teolog. Din rândul acestora fac parte preponderent femeile (58%), persoanele cu studii medii (56%) și cele care au copii (56%), arată studiul.

Următorul segment ca pondere este al celor interesați de calitatea informațiilor (35%), aceștia punând accentul pe predarea religiei de către o autoritate avizată. În cazul de față o astfel de autoritate este reprezentată de absolvenții facultăților de teologie. Cei care sunt în mai mare măsură de acord ca religia să fie predată de absolvenți ai facultăților de teologie sunt bărbații (39%) și persoanele cu studii superioare (40%).

O nouă materie pentru elevi? Vezi ce s-ar putea preda în şcolile din România, începând din toamnă

Al treilea segment, al celor interesați de cultură generală (14%) îi caracterizează pe aderenți ca fiind de acord cu ideea conform căreia în școli ar trebui să se predea istoria religiilor. Aceștia sunt mai degrabă bărbații (17%), cei cu studii superioare (19%) și persoanele care declară că au alte religii decât cea creștin-ortodoxă.

„Se poate trage concluzia că bărbații și persoanele cu studii superioare sunt interesați de o educație religioasă oferită de persoane cu vocație, absolvenți ai facultăților de teologie. De asemenea, aceste categorii de persoane susțin mai degrabă instruirea elevilor în spiritul dobândirii cunoștințelor de cultură generală prin acordul cu predarea istoriei religiilor”, se mai arată în comunicat.

Potrivit studiului, una dintre concluziile principale este aceea că, în general, la nivelul populației din România, predarea religiei în școli este un lucru dezirabil.

Faptul că mai ales părinții sunt de acord cu această măsură demonstrează un interes al acestora față de educația copiilor pe mai multe planuri, religia fiind una dintre manifestările spiritului civic necesar a fi transmis fiecărui copil încă din primii ani de școală.

Mai mult decât interesul de a-i educa pe copii în sensul cultivării spiritului civic prin religie, se observă și importanța sporită construirii unei solide culturi generale (prin predarea istoriei religiilor în școli).

Studiul a fost realizat telefonic (CATI — Computer Assisted Telephonic Interviews), în perioada 30 martie — 2 aprilie, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Marja de eroare calculată este de plus/ minus 3,1%.