PIB-ul României a ajuns la un nivel istoric anul trecut, mai exact la 320 de miliarde de euro. Investitorii privesc România ca fiind următorul tigru al Europei, cu un potențial de dublare a PIB-ului până în 2050. În ciuda promisiunilor de acest gen, tinerii vor să părăsească definitiv țara pe motiv că educația de peste hotare le-ar asigura un viitor mai bun.
„România are oportunitatea de a genera 307 miliarde de euro creştere de PIB până în 2050. Dar dezvoltarea abilităţilor şi grija pentru bunăstarea Gen Z sunt cruciale pentru a capta acest potenţial de creştere”, se arată în studiul Factorul Z făcut de consultanții de la McKinsey & Company.
Studiul arată rezultatele unui sondaj lansat la mijlocul anului trecut, când McKinsey a intervievat peste 800 de tineri din Generația Z, cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani, din zonele urbane.
„Deşi mulţi din Gen Z sunt încă la şcoală, rezultatele studiului arată că aceia care au intrat în câmpul muncii sunt nesatisfăcuţi de cât de bine i-a pregătit sistemul de educaţie pentru realitatea din teren. De exemplu, tinerii Gen Z care sunt deja angajaţi spun că le lipsesc skill-urile digitale, iar cei din învăţământul superior spun foarte răspicat că ar trebui să existe mai multe programe de carieră”, se arată în studiul citat.
70% din absolvenții de facultate de la noi lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, în timp ce 46% vor să se reorienteze profesional.
„Nemulţumirea faţă de aceste oportunităţi de carieră îi face pe mulţi dintre tinerii Gen Z să se gândească la emigrare. Studiul nostru a arătat că circa 20% dintre tinerii Gen Z ar putea părăsi România pentru oportunităţi mai bune de carieră şi pentru standarde mai bune de viaţă. Acest numărul ajunge până la 33% pentru categorie cu vârste de 16-20 de ani, acesta fiind grupul care caută oportunităţi de educaţie mai bune.” Părinţii tinerilor joacă un rol cheie. „Tinerii Gen Z care sunt încurajaţi de părinţi să plece cu atât mai mult vor lua în calcul opţiunea emigrării. Rezultatele arată că tinerii Gen Z cu vârste de 21-30 de ani ar putea fi convinşi să rămână cu salarii mai bune, opţiuni de carieră relevante şi o îmbunătăţire a modului de funcţionare din instituţiile publice.”
Citește și Cum poate primi pensie un român care nu a lucrat niciodată cu carte de muncă. Ce prevede legea