Ursula von der Leyen avertizează că vine iarnă grea: Europa nu are suficiente rezerve de gaze

Ursula von der Leyen a anunţat, într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului European la Bruxelles, că obţinerea resurselor de energie pentru iarna anului viitor „va fi chiar mai dificilă” decât în 2022. Ursula von der Leyen a susținut că UE a făcut eforturi pentru a înlocui importurile de energie ruseşti, în special de gaz, după invadarea Ucrainei, într-o tentativă de a pune capăt unei dependenţe de ani de zile.

Gazele naturale din depozitele României, insuficiente pentru o iarnă fără probleme: „Nu vom putea înlocui toată cantitatea necesară în vârfuri de consum”

În tot acest timp, Moscova a redus livrările către blocul comunitar, percepute drept un gest de răzbunare pentru sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, invocând lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1 şi solicitând plata în ruble pentru livrările de gaz, înainte ca acest gazoduct şi Nord Stream 2 să fie făcute inutilizabile de explozii încă neelucidate. Șefa Comisiei Europene a spus că blocul celor 27 ar putea înregistra un deficit de circa 30 de miliarde de metri cubi de GNL.

Ursula von der Leyen avertizează asupra riscului la care ne vom expune iarna viitoare

Alte articole

Gigi Becali îl umilește pe Călin Georgescu: „E prea dobitoc, țăran, prost, înapoiat și sărăntoc” / „Ce să impui tu, măi Georgescule?”

Schimbare în supermarket. Atenţie la etichetă, ce produsele vizate de noul regulament UE

Von der Leyen a avertizat că o tăiere completă a aprovizionării cu gaz rusesc a Uniunii Europene, un deficit în aprovizionarea globală cu gaz natural lichefiat (GNL) şi cererea în creştere de GNL datorită refacerii economice a Asiei ar putea face ca blocul comunitar să-şi rateze ţintele de umplere a depozitelor înainte de iarna viitoare.

Șefa Comisiei Europene a spus că blocul celor 27 ar putea înregistra un deficit de circa 30 de miliarde de metri cubi de GNL, și că trebuie să se acţioneze imediat şi a făcut referire la noile atribuţii de urgenţă propuse pentru a aproba mai repede proiectele de energie regenerabilă pentru a atenua eventuale probleme de aprovizionare.

Ursula Von der Leyen a subliniat, totodată, importanţa susţinerii industriei europene în contextul preţurilor în creştere ale energiei, făcând referire la decizia Comisiei Europene de a relaxa regulile stricte privind ajutoarele de stat pentru a ajuta companiile sub presiune.

De altfel, un avertisment similar a transmis recent şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Iarna 2023-2024 va fi una dificilă pentru europeni

Potrivit estimărilor AIE, aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, dar şi ca urmare a creşterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din GNL.

În cadrul unui astfel de scenariu, depozitele europene de gaze vor fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent. ” ‘Perna’ oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, avertizează AIE, care subliniază că în vara anului 2023 condiţiile geopolitice şi economice mondiale pentru aprovizionarea şi completarea rezervelor ar putea fi diferite de cele de anul acesta, în sens negativ.
Vara aceasta, umplerea depozitelor de gaz a fost favorizată de ”factori-cheie care s-ar putea să nu se mai repete în 2023”, a atras atenţia la o conferinţă de presă online directorul AIE, Fatih Birol. De asemenea, oficialul menționează și că volumul de gaz livrat Europei de Rusia în 2022 ar putea fi de circa 60 de miliarde de metri cubi, nivel ”foarte improbabil” să mai poată fi atins anul viitor, când livrările de gaz rusesc către UE ar putea chiar să înceteze complet.

Germania vrea să combată inflația prin plafonarea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, începând din 2023. Subvenții de 200 de miliarde de euro

Analiza AIE estimează totodată că producţia mondială de GNL ar putea să crească, dar cu numai aproximativ 20 de miliarde de metri cubi, iar dacă importurile chineze vor reveni în 2023 la nivelul din anul 2021 vor absorbi cea mai mare parte din această creştere.

De altfel, odată cu relaxarea preţurilor gazului toamna aceasta şi cererea limitată de vremea blândă, ”există riscul unui exces de încredere care se insinuează pe tema aprovizionării cu gaz a Europei. Or, nu am ajuns încă la capătul durerilor”, a mai avertizat responsabilul Fatih Birol.

Cu toate acestea, Ursula von der Leyen a spus că UE se confruntă cu riscul de a nu reuşi să-şi asigure suficiente rezerve de gaz pentru iarna 2023-2024.

Putin are o nouă „armă” cu care poate şantaja Uniunea Europeană. Importurile de GNL din Rusia în UE au crescut cu 46% în acest an

Pentru ţările UE, riscul este că utilizarea tot mai mare a gazelor lichefiate din Rusia pe cale maritimă ar putea pune Europa la mila unei noi runde de şantaj din partea lui Putin în 2023.

A fost un motiv de mândrie pentru oficialii UE faptul că ţările şi-au redus achiziţiile de combustibili fosili din Rusia de la începutul războiului, în timp ce liderii au încercat să sancţioneze finanţele Kremlinului. „Trebuie să reducem veniturile Rusiei, pe care Putin le foloseşte pentru a-şi finanţa războiul atroce din Ucraina”, a declarat în septembrie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Şi, în timp ce reducerile de aprovizionare cu gaze prin conducte au fost drastice – o combinaţie între restricţionarea de către Rusia a fluxurilor pe conducte şi diversificarea importurilor de către ţările UE – comerţul mai mic cu GNL al Europei cu Rusia spune o poveste diferită.

Statisticile împărtăşite cu POLITICO de către Comisie arată că, în perioada ianuarie-septembrie 2022, ţările UE au importat 16,5 miliarde de metri cubi(mld. mc) de GNL rusesc, în creştere de la 11,3 mld. mc în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea importurilor de GNL este mică în comparaţie cu scăderea uriaşă a importurilor de gaze ruseşti prin conducte, care s-au înjumătăţit de la 105,7 mld. mc în primele nouă luni ale anului trecut la 54,2 mld. mc în aceeaşi perioadă a acestui an, potrivit cifrelor Comisiei. Dar această creştere este contrară retoricii UE şi nu este lipsită de riscurile inerente, au declarat analiştii pieţei energetice.

Ce ţări importă cel mai mult GNL rusesc
Franţa, Ţările de Jos, Spania şi Belgia au fost principalii importatori de GNL rusesc în 2022, potrivit unei analize a grupului de monitorizare a pieţei energetice Montel, o treime din livrările de GNL rusesc în Europa fiind direcţionate către Franţa şi aproape un sfert către Spania.

Cea mai mare parte a GNL rusesc care ajunge în Europa provine de la firma energetică Novatek, care operează terminalul Yamal LNG din nord-vestul Siberiei, la care gigantul energetic francez TotalEnergies este acţionar minoritar. Unele ţări europene au încheiat contracte pe termen lung pentru importul de GNL care mai au de executat câţiva ani.

Spre deosebire de Gazprom, deţinut majoritar de statul rus, care deţine monopolul asupra exporturilor prin conducte, Novatek este o companie independentă, dar are „acţionari care sunt apropiaţi de Kremlin, ceea ce îi poate influenţa puternic operaţiunile”, potrivit unei analize publicate de Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.

Doar două ţări din Europa – Marea Britanie şi Lituania – au oprit complet importurile de GNL rusesc. Anne-Sophie Corbeau, cercetător global la Universitatea Columbia, a declarat că este „foarte convenabil pentru toată lumea să închidă ochii la fluxurile de GNL rusesc” în Europa.

Din punct de vedere economic, a spus Corbeau, „are sens” ca Europa să continue să importe GNL din Rusia pentru moment. Eliminarea gazelor lichefiate ruseşti de pe piaţa UE ar însemna că ţările europene ar cumpăra mai mult GNL din alte părţi ale lumii, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor pentru ţările mai sărace din Asia.

Dar, a adăugat ea, creşterea importurilor de GNL rusesc a ridicat potenţialul ca „Rusia să folosească GNL ca armă geopolitică” – la fel cum a făcut-o cu gazele prin conducte. Putin ar putea bloca exporturile către ţările „neprietenoase”.

O astfel de mişcare ar putea avea consecinţe pentru UE în 2023, în contextul în care Agenţia Internaţională pentru Energie a lansat noi avertismente potrivit cărora Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de aprovizionare cu gaze de până la 30 de miliarde de metri cubi în timpul sezonului de umplere a depozitelor din vara anului viitor.